În hotărârea sa pronunțată luni în Marea Camera 1, în cauza Danileţ c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, cu 10 voturi împotriva 7, că a avut loc încălcarea articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Șefa instanței supreme și șefa INM au votat în 2019 pentru sancționarea lui Danileț.
Cauza se referă la libertatea de exprimare a unui judecător, sancționat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că a publicat două mesaje pe contul său de Facebook care era accesibil publicului.
Din completul disciplinar care l-a sancționat la CSM pe Danileț au făcut parte și votat pentru sanctionare Lia Savonea, actuala șefă a instanței supreme, Simona Marcu, actuala directoare a Institutului Național al Magistraturii (INM), Mariana Ghena, Nicoleta Margareta Tînț, Gabriela Baltag și Evelina Oprina, judecătoare pensionate între timp.
Au votat împotrivă Andrea Chiș, Mihai Andreri Bălan, judecători pensionați astăzi, precum și Bogdan Mateescu, actualul secretar general al ministerului Justiției.
Cele două mesaje
În ianuarie 2019, Danileț a publicat două mesaje pe pagina sa de Facebook, care avea aproximativ 50 000 de abonați, mesaje care au fost preluate și comentate de o parte din mass-media și au făcut obiectul a numeroase comentarii.
Primul mesaj a fost publicat pe 9 ianuarie 2019, în contextul prelungirii mandatului șefului de stat major al armatei printr-un decret prezidențial din 28 decembrie 2018.
Al doilea mesaj, publicat la 10 ianuarie 2019, conținea un link către un articol de presă care conținea un interviu cu un procuror despre gestionarea cauzelor penale de către parchet și despre dificultățile întâmpinate de procurori în tratarea dosarelor care le-au fost atribuite.
Linkul respectiv era însoțit de un scurt comentariu al reclamantului, în care acesta afirma „iată, asta procuror cu sânge în instalație”. În luna mai 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a aplicat domnului Danileţ o sancțiune disciplinară constând în reducerea remunerației sale cu 5 % timp de două luni.
Ce a stabilit CEDO
Curtea consideră că sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare al acestuia.
Curtea consideră că afirmațiile făcute de reclamant în cele două mesaje nu erau de natură să perturbe echilibrul rezonabil între, pe de o parte, gradul de implicare al reclamantului, în calitate de judecător, în societate, pentru a apăra ordinea constituțională și instituțiile și, pe de altă parte, datoria sa de a-și păstra independența, imparțialitatea și aparența acestei independențe și imparțialități în exercitarea funcțiilor sale.
Primul mesaj privea apărarea ordinii constituționale și păstrarea independenței instituțiilor, iar al doilea se referea la funcționarea sistemului judiciar național. „Prin urmare, acestea vizau chestiuni de interes general, despre care publicul avea un interes legitim să fie informat. În plus, niciunul dintre motivele invocate de autoritățile naționale nu indică în mod convingător în ce mod aceste declarații ar fi perturbat buna funcționare a sistemului judiciar național și ar fi adus atingere demnității și onoarei profesiei de magistrat sau încrederii pe care justițiabilii ar trebui să o aibă în aceasta”, se arată în decizia CEDO.
”A existat o încălcare a articolului 10 din Convenție. Satisfacție echitabilă (articolul 41) Curtea decide, cu zece voturi împotriva șapte, că România trebuie să plătească reclamantului 9 705,44 euro (EUR) pentru cheltuieli și onorarii”, se mai arată în documentul instituției europene.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
