În cadrul şedinţei de Plen a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Gheorghe Liviu Odagiu. Vicepreședinte al Consiliului a fost ales procurorul Bogdan Silviu Staicu. Cine sunt cei doi magistrați, averile lor și proiectele de mandat.
Încă de la început, Odagiu susține că „pentru ca justiția să fie făcută cu adevărat, judecătorii trebuie să fie liberi să ia decizii, chiar dacă acestea nu sunt populare sau nu sunt cele dorite de alți actori sociali”.
El mai este convins de faptul că „sistemul judiciar este supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic şi mai puțin de necesitatea unei dezbateri reale în cadrul societății a raportului dintre costurile şi beneficiile unui sistem de justiție independent, afectează fāră îndoială încrederea publicului în judecători şi procurori şi în activitatea autorității judecătoreşti”.
Exponent al grupării conservator majoritare din CSM, Odagiu își propune să ducă mai departe obiectivele Elenei Costache. „Și în anul 2026 Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să acționeze ferm pentru apărarea independenței financiare a judecătorilor şi procurorilor, prin asigurarea unui sistem de salarizare şi a pensiei de serviciu la standardele consacrate explicit de jurisprudența constantă a Curții Constituționale”.
Citește și: CSM își alege noul președinte și avizează negativ legea pensiilor magistraților
Comunicare proactivă
„Îmi propun ca în anul 2026 să consolidăm această componentă proactivă comunicarea publică realizată de Consiliu, întrucât într-o societate bine informată mesajele populiste care denigrează judecătorii şi procurorii nu vor mai fi la fel de uşor receptate, acceptate de către public. Este necesară, afirm cu convingere, translația de la comunicarea reactivă la comunicarea proactivă”, mai arată judecătorul în proiectul de candidatură.
Cu referire la transparența instituției, Odagiu susține că acest lucru se va realiza prin „declarații de presă”. „Consider că este extrem de utilă efectuarea, cu regularitate, a unor declarații de presă care să asigure o mai bună cunoaştere la nivelul societății a realităților cu care se confruntă sistemul judiciar şi să contribuie la popularizarea inițiativelor pe care le are autoritatea judecătorească pentru eficientizarea activității judiciare, în folosul cetățenilor”. Mai mult, va trimite la emisiuni pe purtătorul de cuvânt al Consiliului. „Militez pentru creşterea rolului purtătorului de cuvânt de la nivelul Consiliului şi consider că participarea acestuia la emisiuni televizate şi oferirea constantă de interviuri lasă o amprentă pregnantă în mentalul colectiv”.
Citește și: Cine va conduce AMEPIP, superinstituția care administrează companiile statului
Averea lui Odagiu
Potrivit declarației de avere completată în iunie 2024, Odagiu deține două apartamente în Sibiu, 450.000 de lei în depozite bancare, datorii de 100.000 de euro la bancă și a încasat 600.000 de lei de la CSM și Curtea de Apel Alba, drepturi salariale restante. În calitate de „manager de proiect” fonduri europene, cel mai probabil, Odagiu a mai câștigat de la CSM 84.000 de lei în 2023.
Soția lui, grefieră la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, s-a mutat din luna mai 2024 la București, după ce a fost numită de către plenul CSM, cu 14 voturi la 1, „personal de instruire propriu în cadrul Departamentului relaţii internaţionale”. Propunerea a venit de la Şcoala Naţională de Grefieri și acceptată de Consiliu.
Citește și: Care sunt oraşele din România cu cele mai multe joburi disponibile
Proiectul lui Staicu
La rândul lui, procurorul Staicu spune că este nevoie de o dezbatere reală care „necesită o intervenție legislativă promptă, atât în privința legilor justiției, cât și în privința legislației penale și procesual-penale, care să reconfigureze modul de reglementare a unor instituții care s-au dovedit improprii de-a lungul timpului”.
El mai vrea ca avizul Secției pentru procurori a CSM să fie obligatoriu pentru viitorii procurori șefi ai PG, DNA și DIICOT, fiind astfel eliminat rolul principal al ministrului Justiției.
El mai susține schimbarea legislației penale „în scopul reconfigurării modului de reglementare a unor instituții care nu și-au dovedit eficiența ori sau dovedit efectiv improprii de-a lungul timpului, cum ar fi:
➢ camera preliminară – procedura având de foarte multe ori o durată excesivă față de durata de 60 de zile prevăzută de lege;
➢ regimul extins al nulităților absolute – considerat nejustificat de mulți practicieni;
➢ prescripția răspunderii penale;
➢ liberarea condiționată – acordarea acesteia putând fi considerată timpurie, cel puțin în cazul unor infracțiuni grave, cum sunt cele contra vieții;
➢ competența efectuării urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de magistrați;
➢ evaziunea fiscală – analizarea eficienței măsurilor introduse pentru creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, cum ar fi cele prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.
Vicepreședintele CSM are trei terenuri în județul Olt, o casă și un apartament în Slatina. În 2023 avea 575.000 de lei în conturi bancare, 106.000 de euro în titluri de stat, un salariu de 393.000 de lei de la CSM, o diurnă de 80.000 de lei, 39.000 de lei a încasat ca manager de proiect SIPOCA și 82.000 de lei drepturi salariale restante.
Mandatul președintelui, cât și al vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii este de 1 an, iar exercitarea acestuia de către noua conducere a Consiliului va începe de la data de 7 ianuarie 2026.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
