Colaps energetic: pentru bucureșteni, în iad este frig!

Data:

Situația energetică a Bucureștiului e un dezastru total, iar bucureștenii o simt pe pielea lor în aceste zile cu temperaturi în scădere. Dacă frigul se adâncește și ține mai mult, pregătiți-vă pentru haos: presiunea gazelor va scădea (aragazurile nu vor mai porni) și rețeaua electrică va ceda sub avalanșa de aeroterme, calorifere electrice și pompe de căldură.

De șase ani scriu în pustiu despre sărăcia energetică a Capitalei și degradarea sistemului de producție, transport și distribuție a energiei termice și de producție  a celei electrice. Acum, cu temperaturi mici la ușă, SACET-ul, distribuția de gaze și de curent vor fi sufocate. Recent, o cădere lamentabilă la CET Sud – din pură vechime! – a lăsat 4.000 de blocuri fără căldură și apă caldă. Decidenții o lălăie, pasând pisica de la unul la altul!

Puțini înțeleg că cogenerarea nu-i de joacă: produci curent, obligatoriu obții căldură secundară pe care trebuie s-o valorifici. Altfel, oprești totul! Vara, Elcenul produce puțin (uneori 100 MWh) tocmai din aceste limitările tehnice. Dar cine să le explice „experților” de pe scaunele de care sunt lipiți?

Este posibil ca, în zilele următoare cu frig, consumul de energie electrică să depășească 1.400 MWh, Elcenul (producătorul local) neputând să producă mai mult de 550 MWh, Bucureștiul aprovizionându-se din energia produsă de reactoarele de la Cernavodă sau de la termocentrala de la Pitești – Brazi. Nu vreau să alarmez populația, dar nu pot să nu-mi amintesc de faptul că niște temperaturi de sub –20 de grade ar putea doborî un stâlp de la Transelectrica.

Dar asta nu e totul: Elcen, producătorul de energie electrică și termică aflat în subordinea Ministerului Energiei, are de încasat de la Termoenergetica, transportatorul și distribuitorul de energie termică de sub Primăria Generală, 1,5 miliarde de lei. Probabil că la sfârșitul sezonului rece (de obicei 15 aprilie) datoria va fi de aproape 2 miliarde de lei. Știm că Primăria nu are de unde să-i scoată, noul Primar General, Ciprian Ciucu, găsind în vistierie doar vreo 20 de milioane de lei, în condițiile în care bugetul pentru anul 2026 are un necesar estimat de 8,5 miliarde de lei. O glumă proastă!

Cum s-a ajuns la această situație? De peste 20 de ani, primarii care s-au succedat nu au alocat celor aproape 1.000 km de conducte de transport banii necesari pentru reparații, ajungându-se astăzi ca în operare să existe țevi cu vechime de peste 50 de ani. În anii de început, presiunea necesară alimentării sistemului de transport de agent termic era de 16 atmosfere. Astăzi, datorită degradării circuitului primar (cel cu țevile de sub bulevarde), presiunea rar depășește 3 atmosfere, deoarece țevile s-ar sparge peste tot. Oricum, pierderile din țevile circuitului primar au o medie de 2.000 de tone (sau metri cubi) pe oră, ceea ce înseamnă un bazin olimpic cu apă tratată chimic și caldă (de obicei peste 90 de grade). Pierderile calculate de Termoenergetica se cifrează la jumătate de miliard de lei pe an.

În 2018, Elcen a intrat în procedură de reorganizare (precursoarea falimentului), deoarece avea de primit mulți bani de la RADET. RADET a fost băgat în faliment în toamna lui 2019, având o datorie la Elcen de aproape 830 de milioane de euro. Dacă mai adăugăm 300 de milioane de euro de la Termoenergetica, aflăm că nimeni nu răspunde de mai mult de un miliard de euro scurs în pământ (bucuria ecologiștilor care se ocupă de Delta Văcărești).

Bucureștenii nu puteau rămâne fără căldură și apă caldă, așa că doamna Firea, primărița de atunci, a ”născut” repede o nouă companie, Termoenergetica, astăzi dovedită a fi RADET 2.0. Elcen a avut un mare noroc cu criza energetică începută în primăvara lui 2021 și accentuată după 24 februarie 2022, deoarece au crescut prețurile la energia electrică. A vândut bine producția și a reușit să-și plătească datoriile, ieșind din reorganizare în primăvara lui 2023.

Problemele rămân în legislația ticăloasă, care pasează problema unei subvenții către Primăria Generală (care nu are bani), în calcule politicianiste ale unor personaje cu diverse interese obscure și în incompetențele și neprofesionalismul altor personaje care fie sunt angajate în diversele structuri cu decizie în energia bucureșteană, fie îi consiliază pe decidenți.

Situația energetică actuală este extrem de critică, deoarece, din sistem, nu trebuie uitate nici STB, nici Metrorex, care sunt mari consumatoare de energie electrică. Cele două sisteme (energie și transportul consumator de energie electrică) sunt infrastructuri critice metropolitane, care ar trebui să fie sub directa subordonare a autorității locale și, eventual, să nu mai fie subvenționate din bugetul național. În situația actuală, nu pare să se mai poată elimina subvențiile nici pentru energia termică, nici pentru transport.

Nu putem răspunde la întrebarea „Când vor rămâne bucureștenii în frig?”. Mâine sau peste câțiva ani, întregul sistem poate sucomba, iar revitalizarea sa nu se poate face decât cu un management inteligent și competent. Dar s-a dovedit că tot ce atinge „statul” (autoritate centrală sau locală) se năruie. Actualul sistem va sucomba dacă se continuă cu aceeași optică a decidenților, cu aceiași oameni care nu-și doresc nimic altceva decât stagnarea, fără a se uita la cum arată sistemele similare din celelalte mari capitale europene.

Nu înțeleg de ce se bagă în continuare sute de milioane de euro în sute de kilometri de conducte (tur și retur), pentru că există și alte soluții de a transporta energia și alte soluții de arhitectură a sistemului de încălzire.

Un lucru este cert: Bucureștiul are 520.000 de clienți numai pentru SACET, care își plătesc în proporție de 98% facturile, la care putem adăuga o piață cât de cât funcțională de energie electrică, din care Elcen deține 4% (cu posibilitate de mărire), în condițiile vitrege ale patrimoniului de producție vechi de 50 de ani. Arată a business serios. Totuși, se demonstrează că statul nu poate să-l gestioneze corespunzător de mulți ani, sistem care a „produs” peste 1 miliard de euro datorii în aproximativ 10 ani.

Citește și: România, tot mai dependentă de importuri de energie: radiografia unui sistem vulnerabil

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Cosmin Gabriel Păcuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru lucrează în industria energetică în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României (2013). Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018), „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), „Geopolitica și securitate energetică” (2024). A publicat numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related