În cadrul ședinței de luni a guvernului, liderii partidelor din coaliția de guvernare au căzut de acord asupra unei soluții de compromis: OUG pe reforma administrației va fi adoptată, dar vor exista categorii care nu vor fi afectate direct de austeritate.
Astfel, Sănătatea, Educația și Apărarea vor beneficia de un regim special, prin care li se permite să nu reducă cheltuielile exclusiv din tăieri salariale, relatează HotNews.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat, de asemenea, că Guvernul a fost de acord să aducă modificări taxelor locale
„În privința taxelor și impozitelor locale, coaliția a decis să se lucreze pe câteva propuneri de modificări care privesc situația creată în urma aplicării cotelor de supraimpozitare, situația clădirilor mai vechi de 50 de ani și persoanele cu dizabilități. A fost creat un grup de lucru care va propune soluțiile finale”
Tensiunile privind reformele
Ședința a venit în urma accentuării tensiunilor din Coaliție. Trei miniștrii social-democrați au anunțat că nu vor semna Ordonanța de Urgență a Guvernului privind reforma aparatului de stat, relatează PRO TV.
Aceștia sunt: Alexandru Rogobete (Ministrul Sănătății); Bogdan Ivan (Ministrul Energiei) și Florin Barbu (Ministrul Agriculturii).
Rolul acesteia este: soluționarea blocajului privind OUG asupra Adinistrației Locale și stabilirea bugetului pe 2026. Implicit, s-a vorbit și despre menținerea PSD la guvernare, pe fondul unei relații tot mai tensionate cu PNL și USR.
Schimb de replici în interiorul coaliției
Asemeni confruntărilor anterioare, cele mai dure schimburi de replici au avut loc între membri USR și PSD.
Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu i-a acuzat pe colegii de coaliție că extind măsurile de austeritate către toți bugetarii.
„Cei de la USR vor să taie salariile medicilor, profesorilor, salariile milițienilor, la jandarmi, la toată lumea. Noi nu suntem de acord”.
În replică, senatorul USR Ștefan Pălărie i-a acuzat pe membrii PSD de ipocrizie, susținând că aceștia au agreat măsurile de austeritate, până când acestea au afectat propriul personal din adminsitrație.
„Inițial, PSD a spus că dorește să taie, dar doar funcții neocupate. Când toată lumea și-a dat seama că asta nu va avea niciun dram de impact financiar, am început să mergem pe zona de tăieri reale. Apoi, colegii de la PSD au condiționat tăierea de libertatea ca fiecare primărie să aleagă cum taie. Am agreat și asta. Apoi PSD a condiționat tăierile de cele din administrația centrală. Am agreat și asta. Apoi PSD a condiționat tăierile de un pachet de relansare economică.”
El a mai adăugat că PSD are în ADN o „antireformă structurală, relatează Digi24.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierile otova a resurselor financiare ale instituţiilor publice reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru asta e nevoie de reforme autentice, deoarece conform unui proverb„Unde-i lege, nu-i tocmeală”.
De aceea, înainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.