Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american Donald Trump se întâlnește, vineri, pentru a patra oară, cu președintele rus Vladimir Putin, la Moscova, pentru noi discuții privind planul de pace pentru Ucraina, gândit de administrația SUA.
În linii mari, din ce a relatat presa internațională, planul ar presupune înghețarea luptelor în lungul actualei linii a frontului, recunoașterea peninsulei ucrainene Crimeea drept teritoriul rus, blocarea sau renunțarea definitivă la o posibilă admitere a Ucrainei în NATO, ridicarea sau ușurarea multor sancțiuni internaționale impuse Rusiei de la lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. La care s-ar adaugă acordul americano – ucrainean privind exploatarea resurselor ucrainene de minereuri rare și perspectiva ca atât Ucraina cât și Rusia, după încheierea războiului, să facă „afaceri senzaționale” cu Statele Unite (cum scria președintele Donald Trump într-una din nenumăratele sale postări pe platformele sociale).
În aceste condiții, nu este de mirare că joi, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-un interviu cu CBS News, l-a lăudat pe președintele Trump drept „probabil singurul lider de pe planetă care a recunoscut necesitatea de a aborda cauzele profunde ale acestei situații”, relatează The Guardian.
Totodată, a declarat că Rusia este „pregătită să ajungă la un acord, dar mai există unele puncte specifice… care trebuie ajustate”.
Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat că este deschis negocierilor, chiar directe cu Rusia, dar nu la cedări de teritorii, începând cu peninsula Crimeea, care are o importanță strategică.
„Facem tot ce ne-au propus partenerii noștri; doar ceea ce contravine legislației și constituției noastre nu putem face”, a declarat Zelenski tot joi, în ajunul întrevederii Witkoff – Putin, de la Moscova.
Președintele ucrainean are sprijinul unor lideri europeni puternici, precum premierul britanic Keir Starmer și președintele Francez Emmanuel Macron, dar și al secretarului general NATO, Mark Rutte, care a declarat joi că Moscova, nu Kievul, trebuie să facă unele concesii, înainte în negocieri.
Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson a criticat, de asemenea, acordul propus, afirmând că Ucraina „nu obține nimic” în condițiile oferite de Trump.
„Concesia” Rusiei și complimentele indirecte ale președintelui american
Președintele Donald Trump a declarat pe 24 aprilie că decizia Rusiei de a renunța să cucerească întreaga Ucraină reprezintă „o concesie destul de mare”.
În timpul unei întâlniri cu premierul norvegian Jonas Gahr Store, la Casa Albă, Trump le-a spus jurnaliștilor că incapacitatea Moscovei de a ocupa complet Ucraina ar reflecta presiunea pe care administrația sa o exercită din culise. „Oprirea războiului, oprirea [de la] cucerirea întregii țări”, a spus el.
Un eșec al invaziei ruse în Ucraina, materializat încă din primele zile ale războiului, s-a transformat astfel într-un compromis semnificativ, o concesie „teritorială” făcută de Moscova.
Întrebat ce îi cere lui Putin în schimbul concesiilor extinse pe care le cere insistent din partea Ucrainei, Trump a răspuns: „Pun multă presiune. Nici nu știți ce presiune pun…Unii oameni apropiați de situație știu că altfel el [Putin] nici n-ar vorbi acum.”
Cu o noapte înainte de aceste declarații, Rusia atacase masiv Ucraina, inclusiv Kievul, unde au fost ucise 12 persoane, între care doi copii. Cel puțin alte nouăzeci de persoane au fost rănite, în timp ce loviturile au avariat zeci de blocuri, o școală și o grădiniță.
„Nu sunt mulțumit de loviturile rusești asupra Kievului. Inutile și într-un moment foarte prost ales. Vladimir, oprește-te!”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
