Practica, neuzuală, a Biroului de relații publice al instanței supreme de a explica o serie de hotărâri date în procese sensibile merită o atenție sporită, deoarece este mult pe lângă lege și transformă independența judecătorului într-o glumă sinistră.
Nu mai departe de ieri, un comunicat al Biroului de relații publice al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) explica, imediat după pronunțarea unui complet format din trei judecători, că a constatat „un posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al comitetului” de revizuire a legilor justiției.
Pe ce se bazează Biroul de relații publice al instituției conduse de Lia Savonea când vorbește despre un posibil exces de putere nu știm.
Există trei variante, mari și late: ori emitenții ei, în speță consilierul lui Savonea, Victor Alistar, și judecătoarea Adina Ponea, șefa biroului, au participat la deliberare, alături de cei trei judecători, ori judecătorii le-au trimis soluția celor doi și i-au lăsat să o motiveze cum cred ei mai bine, ori instanța supremă distribuie o simplă speculație care se potrivește ideologiei de moment a ÎCCJ.
Pe de o parte, avem Codul de procedură civilă, care spune că „după închiderea dezbaterilor, completul de judecată deliberează în secret asupra hotărârii ce urmează să o pronunțe” și că „la deliberare iau parte numai membrii completului în fața cărora au avut loc dezbaterile”. Dacă magistrații au încălcat secretul deliberării, au încălcat clar legea și sunt numai buni de cercetat de procurorii desemnați ai Parchetului General. Desigur, lucru reprobabil la acest nivel.
Pe de altă parte, dacă au luat decizia și au trimis minuta la Biroul de relații publice să o motiveze cum cred ei de cuviință, iarăși dă prost, deoarece, ulterior, în motivare, judecătorii sunt, practic, forțați să meargă pe linia comunicatului de presă. Iarăși, o practică nelegală, deoarece opiniile membrilor completului de judecată se exprimă în motivare, arată poziția tuturor membrilor completului și se definitivează abia după semnarea tuturor membrilor completului. Până atunci, sunt doar niște drafturi fără valoare juridică. Și acest aspect este de neimaginat la nivelul ÎCCJ.
A treia variantă. În lipsa motivării deciziei, ce comentează Înalta Curte după pronunțarea unei soluții controversate? Este, cumva, o simplă speculație a fostului membru CSM Victor Alistar? Este o suspiciune a judecătoarei Ponea? Dacă-i așa, atunci ar trebui ca aceste note să fie trecute în comunicatul de presă, ca să știm și noi, cei care distribuim comunicatul, pe cine cităm. Dacă este poziția oficială a completului, la fel, ar trebui ca aceștia să-și asume, prin semnătură, acuzațiile grele înșirate pe hârtie. Altminteri, rămâne bănuiala rezonabilă că a sunat, iarăși, Lia, iar asta dă tare prost la imaginea înalților judecători supremi. Că despre independența lor nu mai poate fi vorba.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
