Doisprezece adolescenţi, copii ai unor români stabiliţi în Statele Unite ale Americii, îşi petrec o parte din vacanţa de vară într-o tabără de voluntariat organizată în Sălaj, pentru refacerea învelitorii de şindrilă a bisericii de lemn din Păuşa, edificiu de cult din 1730, aflat pe lista monumentelor istorice, scrie Agerpres.
Situat pe Valea Agrijului, la poalele unui deal însorit, satul Păuşa a intrat şi el pe drumul ireversibiul al modernizării. Cea mai bună dovadă este drumul proaspăt asfaltat ce străbate localitatea de la un capăt la altul şi trece chiar prin faţa bisericii ortodoxe.
Ridicată la începutul secolului XVIII, biserica de lemn din Păuşa se ascunde privirii celor mai puţini curioşi, chiar în spatele noului lăcaş de cult. Ca să ajungi la ea trebuie să străbaţi doar câţiva metri din uliţa ce se desprinde din drumul principal, prin dreapta noii biserici.
E o zi capricioasă de iulie şi soarele nu se decide dacă să-şi arate razele sau să stea ascuns după nori. Altfel, o vreme numai bună pentru cei 12 adolescenţi ce au venit tocmai din Statele Unite ale Americii, pentru a ajuta la refacerea învelitorii de şindrilă a bisericii de lemn, pentru protejarea structurii şi a decorului pictat ameninţat de infiltraţii.
În perioada 11-20 iulie, satul Păuşa, din judeţul Sălaj, găzduieşte cea de-a doua ediţie a taberei de voluntariat organizată de Asociaţia ARHAIC (Ambulanţa pentru Monumente Sălaj), în parteneriat cu RUF – Romanian United Foundation din Statele Unite ale Americii. Tabăra are loc în contextul intervenţiei de primă urgenţă pentru punerea în siguranţă a bisericii de lemn „Sf. Ierarh Nicolae” din Păuşa, monument istoric ridicat în 1730, cunoscut pentru valoroasele sale decoraţii sculptate şi pictate. Materialele necesare pentru refacerea învelitorii au fost achiziţionate cu sprijinul financiar acordat de Consiliul Judeţean Sălaj, al Secretariatului de Stat pentru Culte, precum şi din contribuţiile comunităţii locale.
Înşiraţi pe o scândură pusă pe o schelă amplasată în imediata apropiere a acoperişului bisericii, o parte din tinerii româno-americani veniţi în tabăra de voluntariat încearcă să fixeze cu cuie bucăţile de şindrilă din noul acoperiş. Acoperită parţial de bannere ale sponsorilor proiectului, schela lasă să se vadă doar câteva perechi de picioare, bălăngănindu-se în gol. Pusă pe şotii, una din fetele din grup desface şireturile de la încălţămintea unui băiat şi îl descalţă, amuzându-se copios. La urma urmei, nu e doar despre muncă, ci şi despre distracţie şi relaxare, aşa cum ar trebui să fie o vacanţă de vară a unor tineri de vârsta lor.
Primul din şirul de tineri ce pune şindrilă e Andrei. Poartă o cască roşie şi a renunţat la tricou, pentru că e destul de cald. Se confruntă şi el cu intervenţiile colegei care descalţă băieţii, dar o opreşte la timp şi se alege doar cu un şiret desfăcut. Andrei e elev în clasa a XI-a şi s-a născut şi trăieşte la New York. Este pentru al doilea an consecutiv în România, pe care a mai vizitat-o când era mic. Părinţii săi, stabiliţi în America, sunt din Bucureşti şi Constanţa. Îi place în tabăra din Păuşa şi vrea să mai participe la astfel de acţiuni şi în anii următori. Dintre mâncărurile pe care le-a gustat în România, preferatele sale sunt sarmalele şi mămăliga.
Ceva mai încolo, pe scândura pusă pe schelă, e Paul. Şi el e la bustul gol, dar poartă, regulamentar, casca roşie, ce nu poate ascunde părul negru şi creţ. Şi el apreciază mâncarea românească, dar nu e neapărat favorita sa.
„În America, să-ţi spun sincer, e mai bună mâncarea, dar nici aici nu e rău”, susţine Paul, într-o limbă română cu puternic accent american.
Paul s-a născut la Bucureşti, a locuit o vreme la Craiova, iar acum stă, de 11 ani, cu părinţii săi, în California. Înainte de pandemia de COVID-19 vizita anual ţara noastră, dar acum vine mai rar. Faptul că participă ca voluntar în tabăra din România îl va ajuta pentru admiterea la universitate, în America, unde se pune mare accent pe activităţile extracurriculare.
Chiar dacă nu pune şindrilă, alături de băieţi, Andrea a ajutat foarte mult la alte activităţi, precum sortatul şi transportul şindrilei. Ea locuieşte în Statele Unite, în New Hampshire, şi este elevă în clasa a XII-a. Părinţii săi sunt originari din România, din Caransebeş şi Arad, şi au plecat din România acum circa 25 de ani. S-a născut în America, dar vizitează România în fiecare vară. În New Hampshire există o comunitate mică de români şi o biserică ortodoxă românească.
Andrea apreciază multe aspecte din România, cum ar fi natura, mâncarea şi stilul de viaţă relaxat. La Păuşa, chiar dacă efortul depus este semnificativ, îi place experienţa. Programul în tabără nu este foarte strict şi oferă oportunităţi de a explora zona şi de a socializa cu alţi copii din sat. Îi place să colinde pe dealurile din jur şi să fotografieze apusul.
„Cel mai tare îmi place să mă duc la ora 23:00 seara la brutărie, să îmi cumpăr cozonac. Scot cozonacul din cuptor între 22:00 şi 23:00. E cald şi foarte bun. Ne-am făcut chiar un stoc de cozonac”, spune Andrea.
Înainte să vină în tabăra de Păuşa, fiecare dintre adolescenţii participanţi a organizat o acţiune de strângere de fonduri printre prieteni. Au reuşit să adune câte 1.000 de dolari, iar banii au fost donaţi Ambulanţei pentru Monumente Sălaj, atât pentru organizarea taberei, cât mai ales pentru astfel de acţiuni viitoare.
Pe lângă activitatea de pe şantier, voluntarii participă la un program educativ şi cultural, organizat în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
„Această tabără este mai mult decât o acţiune de voluntariat – este o experienţă de conectare cu România profundă, cu patrimoniul, cu oamenii şi cu valorile comunităţii”, susţine Bogdan Ilieş, membru al Ambulanţei pentru Monumente Sălaj.
„Subiectul” taberei nu a fost ales întâmplător. Biserica de lemn din Păuşa are una dintre cele mai bine păstrate picturi dintre bisericile de lemn din Sălaj. Lăcaşul, închinat iniţial Naşterii Maicii Domnului, s-a ridicat în „1730, ziua 7 august”, conform unor surse documentare şi s-a zugrăvit în anul 1800, după cum ne informează o amplă pisanie pictată în dreapta portalului dintre pronaos şi naos: „Naşterii s-au numit hramul, ca să-l păzească tot neamul / Şi s-au zugrăvit prin cheltuiala creştinilor pravoslavici dintr-acest / sat Păuşe, în zilele înălţatului şi pururea podomnicului împărat Fran(ţişcuş) / sub pravoslavnica arhipăstorie neunită şi cinstit protopop Petrovici al Miluanului, şi / cinstiţi preoţi Halmaghi Teodor, Halmaghi Dimitrie //. Prin mine umilitul zugrav loan Pop/din Unguraşi, anul 1800, / iulie 10”.
De asemenea, atrag atenţia şi decoraţiile sculptate ce împodobesc lăcaşul de cult, aşa cum remarcă Ioana Cristache-Panait, în lucrarea „Biserica Sf. Nicolae şi Naşterea Maicii Domnului din Păuşa”: „Ancadramentul intrării este un adevărat poem al sculpturii în lemn: cu rozete, ‘frânghii’, motive geometrice, semicercuri cu spiţe şi vrej cu ghindă. În mijlocul cadrului de sus, amplei compoziţii decorative ce susţine crucea i se adaugă, de o parte şi de alta, o inimă. Cel de-al doilea ancadrament, al trecerii în naos, este împodobit cu chenare în ‘frânghie’, linii frânte şi alte linii dispuse în V întors. Arcul transversal al bolţii semicilindrice a naosului este străbătut de o ‘frânghie’, intersectată de şase suprafeţe dreptunghiulare pe axul arcului, în care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale”.
Biserica din Păuşa a mai avut parte de lucrări de restaurare, în anii ’70 şi ’80, însă a fost nevoie de o nouă intervenţie, deoarece deteriorarea şindrilei punea în pericol pictura din lăcaşul de cult.
În această vară, biserica va fi pusă în siguranţă şi cu sprijinul celor 12 tineri – Paul, Diana Alexandra, Andreea, Dan, Andrew, Jessica, Julia, David, Michael, David, Sara şi Adela şi al meşterului Vasile Pop.
Toate acestea, la iniţiativa Ambulanţei pentru Monumente, un proiect iniţiat de Asociaţia MONUMENTUM, coordonat şi implementat în judeţul Sălaj de Asociaţia ARHAIC, cu sprijinul The King’s Foundation, organizaţie prezidată de Majestatea Sa Regele Charles al III-lea al Marii Britanii.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa fotografiilor: Ambulanta pentru Monumente Salaj / Facebook)
