Profesorul universitar Gabriel Șerban a lansat o critică la adresa ultimelor poziții ale primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. El susține că declarația acesteia, în care compară deficitul bugetar cu o gogoașă (o critică explicită la adresa guvenului Bolojan) este una populistă și complet eronată. Acesta a mai declarat că astfel de cuvinte dăunează grav coeziunii sociale și sustenabilitatea economică a țării.
Printr-o postare pe Facebook, Gabriel Șerban (profesor de antropologie , sociologie, geografie politică la Universitatea din Hanovra) a demontat afirmațiile recente ale edilului craiovean Lia Olguța Vasilescu.
Ce a spus Vasilescu ?
Într-o declarație recentă, primarul Craiovei a criticat măsurile guvernării Ilie Bolojan, susținând că deficitul bugetar reprezintă o manipulare. Aceasta a argumentat că, prin guvernările PSD, nivelul de trai al cetățenilor nu a fost afectat de măsuri de redresare a deficitului.
„ Deficitul ăla mare e o gogoașă. Noi am dat pensii și salarii mai mari, puterea de cumpărare a crescut, deci guvernarea Ciolacu,Dragnea,Dăncilă n-a dăunat României.”
Poziția profesorului Șerban
Gabriel Florin Șerban susține că această declarație nu este doar una fantezistă, ci o manipulare premeditată. El spune că poziția primarului Craiovei neglijează realitățile țării, cât și concepte de bază ale economiei.
„În acea clipă, undeva în ceruri, John Maynard Keynes a făcut infarct repetat, încercând să înțeleagă cum un deficit structural de 8,6% din PIB devine irelevant, Milton Friedman a început să bea țuică, abandonând definitiv raționalitatea, iar Joseph Stiglitz și-a rupt toate premiile Nobel de ciudă și le-a aruncat în Dâmbovița.”
Acesta a mai adăugat că această negare a realității riscă să producă efecte nocive pe termen lung.
„«Gogoașă » nu e doar o metaforă culinară, ci un act de exorcizare magică: dacă spui că datoria nu există, poporul nu mai trebuie să plătească prețul.”
De ce contează deficitul?
Profesorul universitar a continuat explicând, simplificat, noțiunea și urmările deficitului. Cheltuielile care depășesc bugetul duc la îndatorări, care, la rândul lor, cresc cheltuielile curente
„Imaginează-ți că salariul tău net este de 5.000 de lei pe lună (Venit), dar cheltui 5.430 de lei (Cheltuieli) — pentru chirie, mâncare, rate etc. Deficitul tău este de 430 de lei. La sfârșitul anului, ai un deficit de 5.160 de lei. Ca să acoperi deficitul, trebuie să te împrumuți de la bancă sau de la prieteni. România, cu un deficit de 8,6%, cheltuie pentru fiecare 100 de lei încasați, 108,6 lei.”
Țapul ispășitor
Mergând mai departe, Gabriel Șerban susține că atacurile social-democraților la adresa premierului Ilie Bolojan reprezintă o modalitate demagogică de a uni diferite segmente de electorat prin conturarea unui inamic comun, în persoana primului ministru.
„Populismul unește grupuri diferite (pensionari, bugetari, tineri săraci) cu cereri contradictorii, creând un lanț de echivalențe denumit Lanțul Laclau sub un singur dușman («Bolojan »).”
Demontând argumentul, profesorul indică faptul că diferite părți ale populației au solicitări antagonice. Astfel, promisiunea implicită că toate pot fi respectate este cel puțin nerealistă și cel mult manipulatoare.
„Pensionarul vrea: Pensii mai mari (cheltuială mare). Antreprenorul vrea: Taxe mai mici (încasări mici). PSD promite: Le îndeplinim pe amândouă! Adevărul: Economic, nu poți avea și cheltuieli mari, și încasări mici fără să explodeze datoria.”
Jihad împotriva bunului-simț
Un alt detaliu pe care autorul postării îl indică este faptul că, prin astfel de poziții, PSD menține nivelul dezbaterii publice la un nivel redus. Acest lucru anulează orice argumentare politico-economică serioasă.
„Scopul PSD este de a coborî ștacheta dezbaterii publice atât de jos, încât cel care vorbește despre fiscalitate și sustenabilitate (adică cel care e realist) să pară un nebun. Ei distrug argumentul rațional în favoarea țipătului populist. ”
Impactul pe termen lung
Profesorul universitar concluzionează că politicile promovate de PSD oferă un anumit nivel de confort pe termen scurt, dar afectează generațiile următoare pe termen lung. Generațiile tinere care vor intra pe piața muncii în anii următori, susține el, vor fi puse în situația de a plăti aproape jumătate din salariile lor pentru redresarea situației bugetare.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: INQUAM PHOTOS/Sabin Critoveanu
