Mii de cetățeni români, zeci de mii de cetățeni au Uniunii Europene s-au trezit blocați în zona de război după ce Israelul și Statele Unite au lansat un atac de amploare împotriva Iranului, intrat în a șasea zi. Un conflict care a luat repede dimensiuni regionale.
Greu de crezut, dar juridic, nu este datoria statului de a oferi protecție totală cetățenilor săi în orice condiții, nici de a-i evacua din zone de criză militară sau naturală, ci numai de a le acorda asistență în limitele posibilului.
În dreptul românesc există o obligație constituțională și instituțională de protecție a cetățenilor, inclusiv în afara țării, care însă nu creează un drept absolut la evacuare sau repatriere imediată.
Statul oferă sprijin, nu „siguranță globală”, Ministerul de Externe poatenegocia evacuări, organiza transport și transmite avertizări de călătorie, care au efect direct asupra responsabilităților liniilor aeriene și operatorilor turistici.
În ultimă instanță este însă cetățeanul care își asumă riscul călătoriei, pentru că statul nu oferă „full casco”, asigurare totală, cum remarca joi dimineață un comentator al televiziunii publice germane ZDF, în legătură cu situația a mii de germani blocați în zona de conflict din regiunea Golfului Persic.
„Ceea ce m-a surprins a fost mentalitatea de „full casco/asigurare completă” care a apărut în unele discuții: „Scoateți-i imediat pe oameni din jungla geopolitică dacă încep să cadă rachete!” Dar nu este rolul statelor să garanteze securitatea globală absolută a cetățenilor lor.”
Citește și: Conflictul din Iran: Strâmtoarea Ormuz și pragul psihologic al automobiliștilor
Un colac de salvare numit Uniunea Europeană
„Circa 3.000 de cetățeni au cerut în mod concret asistență pentru repatriere, dar numărul cetățenilor români aflați pe aceste spații este semnificativ mai mare”, declara miercuri Andrei Țărnea, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.
Într-o intervenție televizată, Țărnea a ținut să sublinieze că situația din regiunea Golfului este „volatilă și dificilă”, iar pentru zborurile programate din zonele afectate „nu există o certitudine” că pot să fie realizate.Joi s-a anunțat că România și alte cinci state membre cer sprijinul Uniunii Europene și activarea mecanismului de protecție civilă pentru repatrierea cetățenilor blocați în Orientul Mijlociu, în contextul războiului din regiune. Roxana Mînzatu, vicepreşedinta Comisiei Europene, a declarat, miercuri, la Digi24 că Uniunea Europeană poate să deconteze o parte din costuri, maxim 75%, pentru repatriere, cu anumite condiții pe care fiecare stat membru le cunoaște. În primul rând ca cel puţin 30% din pasageri să aibă o altă cetăţenie decât cea a ţării solicitante. Această dispoziţie există pentru a încuraja solidaritatea între ţările membre.
Italia a fost prima țară UE care a solicitat încă de marți acest sprijin. Au mai cerut sprijin, potrivit comisarei Roxana Mînzatu, Slovacia, Austria, Franța și Luxemburg. Lista rămâne deschisă, în funcție de evoluția situației din regiune.
Ce pot face turiștii blocați la destinație?
Situația diferă în funcție de tipul călătoriei: pachet turistic sau călătorie individuală.
În cazul pachetelor turistice, responsabilitatea revine organizatorului de călătorie. Acesta este obligat să ofere asistență și informații turiștilor și trebuie să asigure cazare de urgență pentru cel puțin trei zile.
Pentru călătoriile individuale, situația depinde în primul rând de compania aeriană. Dacă zborul este operat de o companie aeriană europeană, se aplică drepturile pasagerilor din Uniunea Europeană. Conform acestor reguli, compania aeriană trebuie să asigure:
- hrană gratuită,
- cazare dacă este necesară o noapte de așteptare,
- transport alternativ sau zboruri de înlocuire pentru a duce pasagerii la destinație.
Situația este diferită dacă zborul este operat de o companie aeriană din afara UE. În acest caz, drepturile europene ale pasagerilor nu se aplică în afara Uniunii Europene. Astfel, călătorii blocați, de exemplu în Dubai, trebuie să se descurce singuri în aeroport și nu pot solicita companiei aeriene cazare sau alte servicii.
Ce drepturi au pasagerii pe aeroporturile europene?
Pe aeroporturile din Uniunea Europeană se aplică drepturile UE ale pasagerilor aerieni, indiferent dacă zborul este operat de o companie europeană sau nu. Companiile aeriene sunt obligate să ofere:
- hrană gratuită,
- cazare dacă este necesar,
- un zbor alternativ în zilele următoare.
Nu contează dacă Orientul Mijlociu era doar o escală sau destinația finală a călătoriei.
Ce se întâmplă dacă sunt blocat într-o țară terță?
Situația depinde din nou de compania aeriană. Dacă zborul a fost rezervat la o companie aeriană europeană, pasagerul poate solicita drepturile prevăzute de legislația UE — chiar și dacă se află, de exemplu, în Japonia. În schimb, dacă zborul este operat de o companie din afara UE, precum Emirates, călătorul trebuie să aștepte până când compania aeriană oferă o alternativă.
Ce ne spune istoria recentă
Două exemple recente de conflicte care au văzut statul român implicat în evacuarea cetățenilor săi sunt căderea capitalei afgane Kabul (2021) si războiul din Fâșia Gaza (2023).
În august 2021, talibanii au preluat controlul Afganistanului, iar aeroportul din Kabul a devenit singura cale de evacuare. Ministerul de Externe a active atunci o celulă de criză interinstituțională, care a implicat Ministerul Apărării, Forțele Aeriene Române, NATO și țările aliate.
Un grup de români a fost transferat în aeroport după negocieri și operațiuni logistice complexe, însă toți cetățenii români care au solicitat sprijin pentru evacuare au fost scoși din Afganistan: 49 de români și 61 de cetățeni afgani (judecători, jurnaliști etc.). Mulți civili nu au putut fi însă scoși imediat din cauza situației de securitate.
Evacuarea românilor din Fâșia Gaza (2023)
Context
După izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie 2023, sute de cetățeni români și membri ai familiilor lor s-au aflat blocați în Gaza.
Ce a făcut statul român
- MAE a activat celula de criză și a negociat accesul prin punctul de frontieră Rafah (Egipt).
- Echipe consulare mobile au fost trimise în Egipt pentru preluarea evacuaților.
Într-o primă etapă:
- 103 cetățeni români și membri de familie au primit permisiunea de a ieși din Gaza și au fost transportați ulterior spre România.
Operațiunea a continuat în mai multe etape, în funcție de permisiunile acordate de autoritățile egiptene și israeliene.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
