Schimbarea de regim în Iran se lasă așteptată, la o săptămână după începerea ofensive americano-israeliene. Prețul barilului de petrol a trecut tocmai pragul de 100 $, cu perspectiva de creștere dacă strâmtoarea Ormuz nu este deschisă cât mai repede (de fapt este vorba de a face tranzitul sigur, pentru că strâmtoare în sine nu este blocată). Iar Rusia salută alegerea unui nou lider religios iranian, în persoana fiului lui Ali Khamenei, nu pentru că ar avea vreo simpatie deosebită pentru regimului mulahilor, ci pentru că Mojtaba Khamenei (foto) este o opțiune inacceptabilă pentru administrația americană (potrivit declarației președintelui Donald Trump), ceea ce teoretic asigură prelungirea campaniei militare, și logic, creșterea prețului carburanților pe piața mondială. Implicit, oferă Rusei o nesperată gură de „oxigen financiar”, în războiul de agresiune pornit împotriva Ucrainei cu cinci ani în urmă.
Iran: o conducere ereditară?
Alegerea lui Mojtaba Khamenei ca nou lider suprem al Iranului, în locul tatălui său asasinat, Ali Khamenei, reprezintă atât o victorie simbolică, cât și una reală pentru continuitatea conservatoare, într-un moment în care regimul se confruntă cu provocări fără precedent, remarcă presa occidentală.
Numirea sa ridică însă și întrebări legate de modul în care principiul ereditar se împacă cu ideologia revoluționară formată după Revoluția iraniană din 1979, care nu a prevăzut niciodată ca funcția de lider suprem să fie transmisă din tată în fiu.
Președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe clericul iranian Mojtaba Khamenei pe 9 martie, după ce acesta a fost ales drept noul lider suprem al Iranului. „Acum, când Iranul se confruntă cu o agresiune armată, activitatea dumneavoastră în această funcție înaltă va necesita, fără îndoială, mult curaj și devotament”, a declarat Putin. „Sunt convins că veți continua cu onoare opera tatălui dumneavoastră și veți uni poporul iranian în fața unor încercări severe.”
…iar energia se scumpește
Miniștrii de finanțe ai Grupul celor Șapte (G7) se pregătesc să discute utilizarea rezervelor strategice de petrol, după ce războiul dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2022, anul când Rusia a invadat Ucraina vecină.
Discuțiile vor avea loc într-o teleconferință coordonată de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), potrivit unui raport al Financial Times. Reuniunea de urgență va analiza impactul conflictului cu Iranul asupra piețelor energetice.
Creșterea bruscă a prețurilor la petrol a declanșat vânzări masive pe unele dintre principalele burse ale lumii, alimentând temerile că războiul în curs împotriva Iranului ar putea declanșa un șoc economic global.
Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o criză a aprovizionării cu energie, care ar putea alimenta inflația și ar putea duce la creșterea ratelor dobânzilor, avertizează economiștii. În acest context, există riscul apariției stagflației, o situație în care activitatea economică stagnează în timp ce prețurile continuă să crească, apreciază experți germani, citați de televiziunile publice.
Câștigător net: Rusia și petrolul său pus sub embargo
Președintele american Donald Trump a declarat că momentul încheierii războiului va fi o decizie „mutuală”, pe care o va lua împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, potrivit publicației The Times of Israel. Într-un moment greu de definit, pentru că obiectivele declarate ale celor două țări sunt neclare, câteodată chiar divergente.
Potrivit lui Dan Marks, cercetător la Royal United Services Institute, veniturile din petrol, precum și valuta pe care o generează, vor fi însă binevenite pentru Rusia.
Pentru moment, de teama unor posibile atacuri iraniene cu drone, strâmtoarea Ormuz, prin care trece cca. 20% din exportul de petrol, gaze și îngrășăminte este înghețat, deși Teheranul nu a blocat (în stil clasic) trecerea, pentru că nu are capacitatea militară. „Înghețul” ar limita nu doar exporturile de petrol iranian supuse sancțiunilor, ci și exporturile legale din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak.
Într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea deveni unul dintre puținii furnizori majori capabili să acopere rapid o parte din deficit, în special prin livrări de petrol la preț redus către piețele asiatice. Pentru că și carburanții rusești sunt supuși sancțiunilor.
„Rusia este foarte probabil să beneficieze de pe urma conflictului”, a declarat Oleksandr Talavera, profesor de economie financiară la University of Birmingham, pentru Kyiv Times. El a explicat că prețurile mai ridicate ale petrolului ar echilibra bugetul Rusiei (consumat în acest moment de războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale), ar crește veniturile fiscale, ar susține rubla și ar extinde capacitatea președintelui Vladimir Putin de a finanța operațiunile militare.
Veniturile din petrol și gaze reprezintă aproximativ 25% din bugetul federal al Rusiei.
Perturbările aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea consolida, de asemenea, rolul Rusiei ca furnizor alternativ stabil de petrol pentru piețele asiatice. Talavera avertizează că aceste beneficii depind de durata conflictului.
„Dacă vom vedea o încheierea rapidă a operațiunilor militare, așa cum s-a întâmplat la mijlocul anului 2025, aceste avantaje ar putea dispărea rapid”, a spus profesorul.
Potrivit lui Tom Keatinge, director al Centrului pentru Finanțe și Securitate din cadrul Royal United Services Institute, prețurile globale ale petrolului rămân cel mai important factor pentru starea economiei ruse.
Perturbarea pieței ar putea modifica și tiparele de cumpărare din Asia, anulând luni întregi de presiuni occidentale pentru reducerea achizițiilor de petrol rusesc.
„Victime colaterale” ale războiul din Iran: sancțiunile împotriva Rusiei
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat pe 8 martie că Statele Unite nu intenționează să renunțe la politica de sancțiuni împotriva Rusiei, în ciuda unor măsuri temporare menite să stabilizeze piețele energetice globale.
„Am luat doar o decizie pragmatică”, a spus Wright într-un interviu pentru Fox News. „Nu cred că există vreo schimbare în presiunea exercitată… petrolul rusesc rămâne sancționat. Nu există nicio schimbare de politică față de Rusia.”
Declarațiile vin după ce Washingtonul a acordat o derogare temporară care permite Indiei să continue să cumpere petrol rusesc, în condițiile în care oferta globală s-a restrâns după escaladarea militară din Orientul Mijlociu.
Derogarea permite tranzacții până la 4 aprilie. Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, măsura „nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului rus”.
Derogarea vine după luni de presiuni americane asupra New Delhi pentru reducerea importurilor din Rusia. Anul trecut, administrația președintelui Donald Trump a impus un tarif „reciproc” de 25% pentru bunurile indiene, la care s-a adăugat o penalitate suplimentară de 25% legată de achizițiile de petrol rusesc.
Ulterior, Trump a eliminat penalitatea suplimentară pe 7 februarie, după ce India s-a angajat să oprească importurile directe și indirecte de petrol rusesc și să crească achizițiile de energie din Statele Unite.
Secretarul Trezoreriei a mai declarat pe 6 martie că Washingtonul analizează posibilitatea relaxării unor restricții suplimentare privind petrolul rusesc, pentru a crește oferta pe piețele globale.
„Există sute de milioane de barili de petrol pe mare care sunt sancționați și, practic, prin ridicarea sancțiunilor, Departamentul Trezoreriei poate crea ofertă”, a spus Bessent.
(FOTO: AGERPRES FOTO / XINHUA)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
