Rusia, Coreea de Nord și China au condamnat lovitura americano-israeliană asupra Iranului, în urma căreia a fost ucis liderul suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei. Partenerii Teheranului din coaliția antiamericană, din comerțul cu armament și din rețeaua exporturilor de petrol supuse sancțiunilor au transmis duminică poziții similare.
După Venezuela, Rusia mai pierde „un aliat”, dar impactul rămâne limitat, atât politic, cât și militar. Iar economic, conflictul din Iran oferă Moscovei chiar o șansă de a-si consolida poziția de furnizor stabil de energie ieftină (din cauza sancțiunilor internaționale, atât Rusia, cât Iranul vând țițeiul cu un discount de ca 11% pentru cine este interesat, în primul rând China).
Duminică, președintele rus Vladimir Putin a transmis condoleanțe după uciderea lui Khamenei, calificând atacul drept unul „comis cu o încălcare cinică a tuturor normelor moralei umane și ale dreptului internațional”, potrivit Kremlinului, relatează BBC.
Rusia utilizează armament iranian — în special drone — în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Între timp, le produce local, colaborarea cu Iranul rezumându-se la modernizarea unor tipuri de drone.
În urmă cu un an, Putin declara Iranul „partener strategic”. Totuși, după ultimul atac israelian asupra Iranului, din iunie 2025, Moscova nu a oferit niciun sprijin militar vecinului său din sudul Mării Caspice. Atunci, Putin a afirmat că iranienii nu au solicitat ajutor, iar Kremlinul s-a limitat la condamnarea agresiunii.
„Consensul este că modul în care se va încheia conflictul din Ucraina și performanța Rusiei pe acest front reprezintă adevăratul referendum asupra puterii ruse — nu ceea ce se întâmplă în Venezuela sau în Iran, ci rezultatul din Ucraina”, declară experta în relațiile ruso-iraniene, Hanna Notte de la Berlin pentru RFE/RL.
„„Dacă Statele Unite sunt atrase acum într-un război prelungit în Orientul Mijlociu”, continua Notte, „s-ar putea reduce și presiunea exercitată asupra Rusiei în Ucraina”.
Când vine vorba de reputația Rusiei ca partener global, Hanna Notte atrage atenția că „în așa-numitul Sud Global există o interpretare potrivit căreia Rusia nu luptă doar împotriva Ucrainei, ci împotriva întregului NATO. Iar această perspectivă conduce la o evaluare mai indulgentă a capacității Rusiei de a-și proiecta puterea în alte regiuni”.
De ce nu a intervenit Rusia în apărarea Iranului și ce riscuri își asumă
Pe lângă Iran, Rusia este sprijinită în războiul din Ucraina de China — principalul său furnizor de tehnologie și cumpărător de materii prime după ruptura de Occident — precum și de Coreea de Nord, care trimite muniție și soldați.
China este, de asemenea, principalul cumpărător de petrol iranian, supus de ani de zile sancțiunilor occidentale, impuse pe fondul nemulțumirilor legate de programul nuclear al Teheranului și de sprijinul acordat grupărilor militante din Liban, Irak și Yemen.
Aici intervine marea întrebare: ce se întâmplă în strâmtoarea Ormuz prin care trec cam 20% din exporturile de gaze și țiței mondiale?
Expunerea Chinei creează o oportunitate pentru Rusia
China cumpără peste 80% din petrolul iranian livrat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale companiei de analiză Kpler. Țițeiul iranian are puțini cumpărători din cauza sancțiunilor americane menite să reducă finanțarea programului nuclear al Teheranului. Datele Kpler arată că, anul trecut, China a achiziționat în medie 1,38 milioane de barili pe zi de petrol iranian, echivalentul a aproximativ 13,4% din totalul de 10,27 milioane de barili pe zi importați pe cale maritimă.
Duminică, József Krieger, utilizator de rețele sociale, a susținut că Beijingul nu mai poate cumpăra petrol iranian deoarece Teheranul a închis Strâmtoarea Hormuz, astfel încât se va orienta către Rusia. „Rusia va câștiga mulți bani din acest război. Dacă Zelenski nu redeschide conducta Prietenia, noi, ungurii, vom avea suficient petrol. Dar de unde își va procura Europa petrolul?”, a scris acesta.
Principalii cumpărători chinezi de petrol iranian sunt rafinăriile independente, cunoscute drept „teapots”, concentrate în special în provincia Shandong. Acestea reprezintă aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt atrase de țițeiul iranian datorită discounturilor consistente. Dacă livrările iraniene ar fi întrerupte din cauza restricțiilor în Strâmtoarea Hormuz, aceste rafinării s-ar putea orienta către petrolul rusesc.
Totuși, eventualul beneficiu pentru Moscova depinde de durata acțiunilor Iranului. Dacă regimul de la Teheran s-ar prăbuși rapid sau ar fi instalat un guvern favorabil SUA, fluxurile energetice s-ar putea normaliza, diminuând avantajul pentru Rusia.
Petrolul rusesc, deja în creștere
Reuters a relatat luna trecută că importurile chineze de petrol rusesc sunt pe cale să crească pentru a treia lună consecutiv, atingând un nou nivel record în februarie.
Potrivit estimărilor Vortexa Analytics, livrările de țiței rusesc către China au ajuns la 2,07 milioane de barili pe zi pentru livrările din februarie, față de 1,7 milioane de barili pe zi în ianuarie. Datele provizorii ale Kpler indică importuri de 2,083 milioane de barili pe zi în februarie, comparativ cu 1,718 milioane de barili pe zi în ianuarie.
Din noiembrie, China a depășit India ca principal client al Moscovei pentru transporturile maritime de petrol. Sancțiunile occidentale impuse în urma războiului din Ucraina și presiunile pentru încheierea unui acord comercial cu Statele Unite au determinat New Delhi să reducă importurile de petrol rusesc la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, în luna decembrie.
Țițeiul rusesc Urals livrat în China în ianuarie și februarie s-a tranzacționat cu un discount de 9–11 dolari pe baril față de cotația de referință ICE Brent — cel mai redus nivel din ultimii ani.
În mod tradițional, țițeiul Urals ajungea în principal în India, datorită duratei mai scurte a transportului maritim, însă rafinăriile chineze au început să absoarbă tot mai mult aceste volume.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: AGERPRES/EPA/MIKHAIL METZEL / SPUTNIK / KREMLIN POOL MANDATORY CREDIT
