Președinte Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va prezida luni o reuniune de urgență a comisarilor europeni, pe fondul intensificării conflictului cu Iranul și după ce cei 27 de miniștri de externe ai UE nu au reușit să ajungă la un consens asupra unei declarații comune.
Liderii așa-numitului grup E3 — Franța, Germania și Regatul Unit — au emis duminică seara o declarație mult mai fermă: „Am convenit să colaborăm cu Statele Unite și cu aliații din regiune în această chestiune.”
„Bruxellesul se confruntă cu sarcina dificilă de a formula un răspuns coerent de politică externă pentru o regiune în care influența sa este limitată, în condițiile în care gestionează simultan provocări pe mai multe fronturi, atât interne, cât și externe”, comentează Politico.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European António Costa au declarat că evoluțiile din Iran sunt „profund îngrijorătoare” și au transmis că Uniunea Europeană rămâne în contact strâns cu partenerii din regiune, reafirmând angajamentul pentru securitatea și stabilitatea regională.
În declarația comună, cei doi lideri europeni au subliniat că asigurarea siguranței nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea escalada tensiunile sau submina regimul global de neproliferare sunt „de importanță critică”. Mesajul poziționează criza din Iran nu doar în registrul securității regionale, ci și al stabilității arhitecturii internaționale de control al proliferării nucleare.
Declarația reamintește că Uniunea Europeană „a adoptat sancțiuni extinse ca răspuns la acțiunile regimului criminal din Iran și ale Gărzilor Revoluționare” și că a promovat constant eforturi diplomatice pentru o soluție negociată privind programele nuclear și balistic. Formula indică menținerea liniei duale a UE, sancțiuni și diplomație.
În plan operațional, von der Leyen și Costa afirmă că, „în strânsă coordonare cu statele membre”, Uniunea va lua „toate măsurile necesare” pentru ca cetățenii UE din regiune să poată conta pe sprijin deplin. Declarația nu detaliază eventuale măsuri concrete, dar introduce explicit dimensiunea protecției consulare și a coordonării la nivelul statelor membre.
Cei doi lideri au făcut apel la toate părțile să dea dovadă de „reținere maximă”, să protejeze civilii și să respecte pe deplin dreptul internațional, într-un context marcat de riscuri de escaladare.
Declarația intervine într-un moment de tensiune regională crescută și reafirmă poziția constantă a UE privind neproliferarea nucleară, sancțiunile împotriva autorităților iraniene și susținerea unei soluții negociate pentru dosarele nuclear și balistic. Textul nu anunță noi sancțiuni sau măsuri suplimentare, dar consolidează mesajul de descurajare a escaladării și de protecție a cetățenilor europeni.
La rândul său, Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, David McAllister, a declarat că „evoluțiile din întreg Orientul Mijlociu sunt fără precedent” și a cerut „reținere maximă” pe fondul evenimentelor din Iran și al escaladării militare care, potrivit declarației sale, include atacuri iraniene și rachete balistice asupra Israelului, Iordaniei și țărilor din Golf, ca represalii pentru lovituri ale SUA asupra Teheranului și altor zone ale țării.
„Astăzi, evoluțiile din întreg Orientul Mijlociu sunt fără precedent. De ani de zile, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European a cerut neutralizarea opresiunii regimului iranian împotriva propriului popor și încetarea acțiunilor sale maligne prin intermediul interpușilor săi. Sunt solidar cu partenerii noștri regionali.”
El a continuat afirmând că „Israelul, Iordania și țările din Golf au fost vizate de lovituri iraniene și rachete balistice ca represalii pentru loviturile SUA asupra Teheranului și altor părți ale țării” și a adăugat: „Cer reținere maximă. Un război regional în Orientul Mijlociu trebuie evitat cu orice preț!”
Starmer anunță că SUA poate folosi baze militare britanice
Premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie va permite Statelor Unite să utilizeze baze militare britanice pentru a lovi obiective de rachete iraniene.
Londra nu a fost implicată până acum în atacurile americano-israeliene asupra Iranului. Însă, într-o declarație înregistrată duminică seara, prim-ministrul a afirmat că abordarea Iranului devine „din ce în ce mai imprudentă” și pune în pericol viețile cetățenilor britanici, ceea ce a determinat decizia de a autoriza folosirea a două baze militare britanice de către SUA.
La doar câteva ore după declarația premierului, baza aeriană britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă suspectă, incidentul soldându-se doar cu „pagube minore” și fără victime.
Guvernul britanic a publicat și un rezumat al poziției sale juridice, precizând: „Regatul Unit acționează în cadrul dreptului la autoapărare colectivă a aliaților regionali care au solicitat sprijin.”
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
