Nu este o întrebare banală, pentru că stabilirea unor ținte/țeluri clare permite și o analiză cât de cât realistă a duratei și amplorii atacului americano-israelian din Iran. Nesiguranța este cea care pentru moment provoacă exploziile de prețuri pe piețele energetice sau căderile pe bursele globale. Deci, ce vor Israel și Statele Unite?
Guvernul israelian a prezentat operațiunea ca pe o acțiune preventivă menită să împiedice Iranul să ajungă la capacitate nucleară militară.
Miza cea mai serioasă pentru Israelul este însă să restabilească un nivel ridicat de descurajare față de Iran și aliații săi (Hezbollah, miliții pro-iraniene, Hamas). Limitarea influenței regionale a Iranului, un raport de analiză arată că „operațiunea urmărește reducerea capacității Iranului de a proiecta putere în regiune”.
O posibilă schimbare de regim nu este, în cazul Israelului, un țel afirmat explicit, dar un rezultat dorit. Un oficial israelian citat de presa internațională a afirmat că „dacă regimul se prăbușește, nu va fi din cauza Israelului, ci din cauza propriilor sale vulnerabilități”.
… și administrația Trump?
Cancelarul german Friedrich Merz a fost primul lider european care s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump la Casa Albă de la izbucnirea războiului din Iran. Deși discuțiile au fost caracterizare drept „ preponderent armonioase”, Merz nu s-a abținut să formuleze ulterior critici la adresa Washingtonului, susținând că SUA nu au o strategie clară privind conducerea viitoare a Iranului, relatează televiziunea publică germană ZDF.
Merz a declarat explicit că Statele Unite nu au „o strategie cu adevărat elaborată (…) privind viitoarea conducere civilă” a Iranului.
SUA și Israelul au ucis, în urma atacurilor aeriene lansate sâmbătă, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, precum și alți membri ai conducerii de la Teheran. Trump a admis între timp că problema succesiunii rămâne neclară.
„Suntem de acord că acest regim îngrozitor de la Teheran trebuie răsturnat”, a declarat cancelarul german în Biroul Oval.
El a adăugat însă că trebuie discutat și despre perioada de după schimbarea regimului: „Vom vorbi și despre ceea ce urmează, despre ce se va întâmpla după ce vor fi înlăturați.”
La conferința de presă de la Casa Albă, cu ocazia vizitei lui Merz, președintele Donald Trump a declarat că cea mai mare temere a sa în campania militară americano-israeliană împotriva Iranului ar fi o schimbare de regim care să aducă la putere o conducere „la fel de rea ca precedenta”.
„Nu știu dacă există un scenariu mai rău”, a răspuns Trump, exprimându-și încrederea în superioritatea forței militare americano-israeliene. „Îi avem clar învinși din punct de vedere militar. Mai lansează încă unele rachete”, a spus el. „În curând nici asta nu vor mai putea face, pentru că lovim toate platformele lor de lansare. Le distrugem stocurile de rachete… și eliminăm o mare parte din capacități.”
Relatări de presă susțin că Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider religios Alia Khamenei, a fost desemnat de Adunarea Experților drept nou lider suprem al Iranului. Mojtaba este considerat un ultra-conservator si antioccidental convins, relatează Reuters.
Iranul era să atace, sau nu, sau poate…
Luni, secretarul de stat Marco Rubio susținuse că Iranul reprezenta o amenințare iminentă — pentru că ar fi răspuns la atacuri israeliene, lovind forțele americane. O zi mai târziu, președintele Trump a venit cu altă versiune: Iranul ar fi urmat să lanseze de unul singur atacuri preventive împotriva SUA.
„În opinia mea, ei urmau să atace primii”, a declarat președintele.
Declarațiile lui Rubio stârniseră deja numeroase semne de întrebare.
„Știam că va exista o acțiune israeliană”, a spus Rubio. „Știam că aceasta va declanșa un atac împotriva forțelor americane și știam că, dacă nu îi lovim preventiv înainte să lanseze acele atacuri, vom suferi pierderi mai mari.”
Explicația era problematică din mai multe motive. În primul rând, diferă de argumentele invocate în zilele premergătoare războiului privind caracterul „iminent” al amenințării iraniene. Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, care conducea negocierile cu Teheranul, susținuse inițial că Iranul este „probabil la o săptămână distanță” de a obține material pentru fabricarea unei bombe nucleare. Ulterior, în discursul despre Starea Națiunii de săptămâna trecută, Trump afirmase că Iranul va avea „în curând” capacitatea de a lovi Statele Unite cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM).
Aceste afirmații nu erau însă în concordanță nici cu evaluările serviciilor americane de informații, nici cu declarațiile anterioare ale administrației, care susținuse că a „anihilat” programul nuclear iranian cu doar opt luni în urmă, relatează CNN.
În plus, explicația lui Rubio lăsa impresia că Israelul era cel care a decis acțiunile Statelor Unite. Interpretare respinsă o zi mai târziu de Casa Albă.
De la schimbarea de regim, la distrugerea arsenalului de rachete și/ sau a forțelor navale iraniene, precum și împiedicarea Iranului de a obține arma nucleară, toate au fost menționate drept țeluri ale atacurilor din Iran.
O nebuloasă care adâncește nesiguranța, destabilizează alianțe tradiționale, induce nervozitate pe piețele financiare și, în ultimă instanță, este decontată de toată lumea, la pompă, la piață sau la plata facturilor.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
Citește și: România în războiul din Iran: legături și implicații
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
