Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ne-a comunicat motivele pentru care a declanșat prematur procedura de selecție a judecătorului care va fi șeful instanței supreme. Noi am întrebat de ce nu a fost respectată legea în vigoare, Consiliul ne-a transmis ce a crezut de cuviință că trebuie să facă în vederea bunei organizări a concursului.
Mandatul actualei șefe a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) Corina Corbu expiră pe 16 septembrie. Articolul 142 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor spune că procedura de alegere a noului președinte nu poate demara mai devreme de 60 de zile până când funcția se vacantează. Cu toate acestea, CSM a decis să scoată mai repede postul la concurs.
Secția pentru judecători a CSM a decis că, până pe data de 16 iunie 2025, inclusiv, se pot depune candidaturile pentru șefia ÎCCJ. Am întrebat-o pe șefa CSM, Raluca Elena Costache (foto), de ce nu a respectat legea când a propus calendarul pentru șefia instanței supreme. Consiliul a invocat „factori obiectivi” de „natură administrativă” în luarea deciziei. „Procedura de concurs a fost declanşată în considerarea unor factori obiectivi, de natură administrativă, ce au impus adaptarea punctuală a calendarului, respectiv necesitatea asigurării participării efective a unui număr cât mai mare de candidaţi eligibili, evitând interferenţa cu perioada de vacanţă judecătorească în lunile iulie şi august 2025.
Totodată, calendarul concursului asigură continuitatea practicii administrative anterioare a Consiliului, ultimele două concursuri fiind declanşate la 30 mai 2019, respectiv 02 mai 2022. Calendarul concursului, astfel cum a fost stabilit, nu este de natură să afecteze posibilitatea vreunuia dintre judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a participa la această procedură întrucât pentru niciunul dintre aceştia condiția de vechime prevăzută de lege nu se împlinește în perioada 16 iunie – 16 septembrie 2025”, susține CSM.
Termene legale ignorate cu bună știință
Această poziție este criticată de reprezentanți ai sistemului judiciar. „Altfel spus, nerespectarea legii aduce beneficii, termenele legale au fost prevăzute mai mult ca să încurce, au fost trecute în lege mai mult în glumă”, ne-a declarat un magistrat.
Ce spune art 142 din legea 303/2022? „ Procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin. (1) se declanșează de președintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă, cu excepția situației în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanșarea procedurii se face cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcția urmează a se vacanta. Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet anunțul privind declanșarea procedurii și calendarul acesteia”.
Verificări post scandal
Alt profesionist al dreptului susține că răspunsul CSM dă vina pe vacanța judecătorească. „Au organizat concurs pentru ÎCCJ și cu dosare depuse peste vară. Puteau să respecte termenele de depunere de dosare. În plus, nu spun că au verificat înainte dacă vreun judecător împlinește doi ani în intervalul respectiv. Cel mai probabil au verificat ulterior anunțului”, susține un alt magistrat.
Presshub a arătat că graba secției pentru judecători a CSM este pusă pe temerea că noua configurație politică rezultată în urma alegerilor prezidențiale ar putea modifica legea de numire a conducerii ÎCCJ, în sensul că această prerogativă ar putea să se întoarcă la președintele României, așa cum a fost până în 2018, când a fost modificată prin legile justiției promovate de pesedistul Florin Iordache.
Potrivit CSM, calendarul estimativ al procedurii începe cu data de 19 mai când este postat anunțul pe pagina de internet a Consiliului, 16 iunie 2025 este ultima zi de depunere a candidaturilor, pe 17 iunie se publică numele celor doresc să conducă ÎCCJ și se publică proiectele de candidatură ale acestora. Începând cu 23 iunie, Secția pentru judecători poate începe analizarea candidaturilor și aprobarea susținerii interviului.
Pretendenți și soluții
Potrivit mai multor surse judiciare, singurul nume vehiculat pentru ocuparea funcției de președinte al instanței supreme este cel al judecătoarei Lia Savonea, fost membru al Secției pentru judecători a CSM și fost președinte al Curții de Apel București.
Mai multe voci din sistemul judiciar susțin că graba CSM este motivată de faptul că, în câteva săptămâni, Alina Corina Corbu urmează să fie numită judecător la Curtea Constituțională (CCR). O ordonanță de urgență care ar majora vechimea candidaților la 5 ani ar pune capăt discuțiilor pe această temă.
În Parlament a fost depus un proiect de lege pentru modificarea articolului 142 din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că vechimea necesară pentru a participa la concursul pentru șefia instanșei supreme să crească de la 2 la 5 ani. Propunerea a fost făcută de fostul ministru al Justiției Stelian Ion și a fost semnată de 33 de deputați și senatori din USR.
În România, magistrații banuiți de fapte de corupție beneficiază de impunitate, deoarece, în baza unei legi ineficiente, un procuror desemnat să ancheteze un magistrat poate fi schimbat de CSM dacă ancheta nu este pe placul membrilor Consiliului. În aceste condiții, membrii CSM nu pot fi anchetați de un procuror, deoarece el riscă să fie schimbat oricând de majoritatea din Consiliu.
În ciuda apelurile de modificare a legii, niciun partid din coaliția de guvernare nu s-a arătat dispus să schimbe această lege care protejează magistrații bănuiți de corupție.
Citește și: Procedura de alegere a șefului instanței supreme poate fi amendată prin OUG
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
