Întrebat dacă e mulțumit de cum lucrează DIICOT, procurorul Codrin Horațiu Miron a spus că nu este mulțumit. „Se putea mai mult, la nivel de țară. Nu suntem producători de droguri, de asta nu confiscăm tone de droguri. Nu stăm extraordinar de bine nici în ceea ce priveste capturile”. Miron a fost avizat pozitiv în unanimitate.
Întrebat dacă va cere referatele procurorilor din subordine înainte de a se începe perchezițiile la suspecți, Miron a susținut că nu va cere acest lucru. Întrebarea lui Claudiu Sandu de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost cu țintă spre Marius Voineag de la DNA care a cerut astfel de date procurorilor din subordine. „Procurorul este independent”, a punctat Miron.
O altă curiozitate a lui Sandu a fost dacă procurorii de ședință ar trebui să susțină poziția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția în dosarele ce privesc fonduri europene. Miron a arătat că susține acest punct de vedere și că a aplicat legislația recomandată de CJUE în dosarele DIICOT Timișoara.
Citește și: Inspecția Judiciară se mobilizează în favoarea lui Voineag
Evaziunea fiscală care nu e anchetată de nimeni
Întrebat dacă este mulțumit de actuala lege a evaziunii fiscale pe care actualul procuror general a laudat-o, candidatul a arătat că nu a avut multe cazuri de acest fel ca urmare a schimbării competenței și deoarece „nu am primit sesizări de la ANAF”. Sunt anumite structuri și există coliziune pe competențe. Nu e o lege extraordinar de bună”, a mai arătat Miron.
În proiectul de candidatură susținut în fața Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Miron a arătat că își propune o prioritizare a anchetelor penale. Pe zona drogurilor vrea „ofensivă totală”: „trafic stradal, în școli și în rândul tinerilor și minorilor. Vrea să se concentreze pe reducerea ofertei de droguri, detecția timpurie a lor și control asupra rutelor interne și internaționale de droguri. Prioritate absolută vor fi și festivalurile care se organizează în România”, a declarat candidatul în cadrul interviului de la CSM.
El a mai discutat despre trafic de persoane, trafic de minori și îmbunătățirea asistenței victimelor traficului de persoane. În ceea ce privește traficul de migranți, Miron a arătat că acesta nu se mai desfășoară în zona clasică cu transportul migranților în autocamioane, ci, „am trecut în zona de migrație secundară, instituționalizată, prin firme de obținere a vizelor și apoi migranții pleacă în spațiul Schengen”.
Cu referire la zona de evaziune fiscală, el a arătat că va trebui să resetăm ANAF-ul să vină cu produse analitice de calitate. Din punctul lui de vedere, comerțul, serviciile, transportul, agricultura și construcțiile sunt cele mai importante domenii în care se face cea mai mare evaziune.
Vrea cartografierea rețelelor criminale
În ceea ce privește spălarea banilor, candidatul a arătat că aceasta derivă, preponderent, din criminalitatea economică. Ar vrea să o aplice și în cazul infracțiunilor de trafic de droguri și trafic de persoane. El a mai declarat că vrea investigații de amploare, de impact și a arătat că vrea să cartografieze rețelele criminale și să stabilească zonele roșii.
Cu referire la modul de lucru, Miron este de părere că „justiția trebuie făcută, dar trebuie să se și vadă. Trebuie să fim pragmatici în faza de urmărire penală, să deschidem dosare societăților comerciale, să instituim plata unor cauțiuni și semnarea de acorduri de recunoaștere a vinovăției”.
Candidatul mai arată că ar dori să aplice confiscarea extinsă, „deși există o reticență a instanțelor de a aplica acest lucru”.
În aceleși timp, și-ar dori identificarea bunurilor din domenii off-shore și, eventual, identificarea de portofele de cryptomonede ale grupărilor criminale.
Starea de spirit
„DIICOT este, a fost și va fi o stare de spirit”, mai crede candidatul. El este convins că plaja de acțiune a DIICOT este una generoasă, „dar ar trebui niște clarificări legislative pe zona interferențelor cu celelalte structuri de parchet”.
Miron a mai arătat că Direcția nu a avut în ultimii trei ani un vector de imagine. „Instituțiile puternice s-au identificat prin purtători de cuvânt sau șefii instituțiilor. În conferința de presă i-aș invita să vorbească pe procurorii de caz. Nu am organizat conferințe la Timișoara deoarece comunicarea era coordonată exclusiv de la centru în ultimii trei ani”, a mai arătat Miron.
Întrebat despre prescripția răspunderii penale, dosarele soluționate după prescripție, candidatul a arătat că nu crede că numărul acestor dosare este reprezentativ. „Nu cred că au fost cauze mari, de impact, în care s-au adoptat soluții de neurmărire ca urmare a prescripției”, a mai susținut Miron.
Dosare făcute pe jumătate
Ca puncte slabe identificate la fosta conducere, el a remarcat insuficienta valorificare a informațiilor din anchetele penale. „Mai ales din zona drogurilor, când descoperi un consumator, el devoalează aceste rețele care alimentează piața de consum”. Nu s-a mers mai departe să găsească capii rețelei. Nu am fost foarte activi pe aceste zone”. A dat ca exemplu cazul crimei de la Cenei. „Ne-am mobilizat și am avut sprijinul inclusiv al comunității”, a mai arătat procurorul.
Despre Portul Constanța, Miron spune că este un hub generator de infracționalitate în materie de trafic de droguri. „Tot ce pleacă din Constanța iese prin vestul României. Ar trebui securizată și acestă zonă, din vest”, mai este el de părere.
Secția pentru procurori a CSM a dat aviz pozitiv în unanimitate în cazul lui Codrin Horațiu Miron, șeful DIICOT Timiș care candidează pentru șeful DIICOT Central. Propunerea urmează a fi trimisă președintelui Nicușor Dan pentru numirea în funcție.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
