Cu foarte mici excepții, Uniunea Europeană nu organizează summit-uri bilaterale cu țări din afara grupului decât cu state mari, cu greutate (economică si strategică), cum ar fi Statele Unite, China sau Brazilia.
Vineri, 4 iulie, la Chișinău are loc o astfel de excepție, repede botezată „istorică”: primul summit al Uniunii Europene cu R. Moldova.
În „timpi europeni”, R. Moldova, alături de Ucraina, este o „foarte recentă” candidată la aderare, care acum așteaptă să înceapă negocierile. Kiev-ul a avut și el parte de un astfel de summit de excepție, țările din Balcanii de Vest, candidate mai vechi la aderare, se mulțumesc pentru moment, cu summit-uri regionale.
Organizarea summit-ului subliniază, desigur, importanta strategică a țării, pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Același război care a făcut posibil ca R. Moldova să devină în timp record, oficial, țara candidată. Dar este și un semnal clar de sprijin politic acordat de Bruxelles cursului pro-european al țarii, partidelor care susțin acest parcurs – în primul rând partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate”- înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
„Așteptările noastre sunt ca acest summit să transmită un mesaj clar: Republica Moldova are susținerea deplină a instituțiilor europene și a statelor membre. Nu suntem singuri în fața provocărilor externe și a amenințărilor cu care ne confruntăm”, a declarat viceprim-ministra pentru Integrarea Europeană, Cristina Gherasimov.
Într-un interviu pentru postul public de televiziune Moldova 1, Gherasimov a mai spus că la summit ar putea fi făcute „anunțuri importante” privind aprofundarea cooperării cu Uniunea Europeană și includerea R. Moldova în inițiative disponibile în prezent doar statelor-membre.
„Ne așteptăm ca aceste concluzii favorabile să deschidă următoarele etape tehnice pentru noi, inclusiv inițierea negocierilor privind primul cluster – cel al valorilor fundamentale. Este un pas logic și necesar în procesul nostru de aderare”, a mai spus Gherasimov cu referire la faptul că pentru moment, Chisinaul încă așteaptă o data pentru deschiderea negocierilor . La fel ca Ucraina, care până acum a fost locomotiva tandemului Kiev-Chisianu spre Bruxelles. Între timp, ar putea fi și frâna, pentru că Ungaria se opune categoric deschiderii de negocieri cu Ucrainei, defapt ideii ca Ucraina să fie acceptată în UE, în timp record.
Deschiderea, ca și închiderea oricărui capitol sau mănunchi de capitole (numite și „cluster”) trebuie aprobată de toate cele 27 de state membre.
În acest context, viceprim-ministra moldoveană s-a referit, în interviul pentru Moldova 1, și la ideea unei posibile decuplări a Republicii Moldova de Ucraina. Idee pe care a respins-o: „Susținem ferm parcursul european al Ucrainei și al statelor din Balcanii de Vest. Doar împreună putem construi pacea și prosperitatea pe care o dorim pentru cetățenii noștri”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Parlamentul European / Facebook)
