Războiul din Iran, cu efectele sale dureroase asupra pieței energetice globale, lasă în umbră războiul din Ucraina, eventuale negocieri de pace și confruntarea deschisă dintre Budapesta și Kiev. Care s-ar putea traduce în falimentul Ucrainei (dacă nu obține sprijinul financiar al UE), un acord de pace cu Rusia fără garanții serioase de securitate și, în ultimă instanță, subminarea securității europene. Inclusiv a României.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a acuzat Ungaria că ține „ostatici” șapte angajați ai unei bănci de stat ucrainene, după ce aceștia au fost reținuți pe 5 martie pe teritoriul ungar, în timp ce tranzitau țara în interes de serviciu.
Potrivit Kievului, cei șapte angajați ai Oschadbank au fost opriți de autorități în timp ce traversau Ungaria dinspre Austria spre Ucraina, folosind două vehicule bancare. Statutul lor nu era clar imediat după reținere.
Noile acuzații apar pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Kiev și Budapesta, guvernul ungar fiind considerat unul dintre cele mai favorabile Rusiei din Uniunea Europeană.
Disputa este legată de întreruperea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, singura care mai aduce țiței rusesc în Europa.
Conducta este oprită de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce infrastructura energetică din vestul Ucrainei a fost avariată într-un atac rusesc, potrivit autorităților de la Kiev.
În schimb, Budapesta și Bratislava acuză Ucraina că a blocat deliberat tranzitul.
În ultimele săptămâni, Ungaria a reacționat și pe plan politic, blocând al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei și un împrumut de 90 de miliarde de euro susținut de UE pentru Ucraina.
O sursă familiarizată cu poziția guvernului ungar a declarat pentru Kyiv Independent că Budapesta intenționează să își mențină poziția până când livrările de petrol prin conducta Drujba vor fi reluate.
Premierul ungar Viktor Orbán a declarat pe 5 martie că va folosi „instrumente politice și financiare” pentru a „forța” redeschiderea conductei.
Până acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu susține repunerea în funcție a conductei, dar a recunoscut că s-ar putea să fie forțat să cedeze. „Sincer, aș prefera să nu o reparăm”, a spus Zelenski. „Dar dacă împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina va fi blocat fără restabilirea conductei de petrol, atunci refacerea Drujba este posibilă în aproximativ o lună și jumătate.”
Moment în care apare problema de încredere: renunță Ungaria la blocaj acum, sperând că Ucraina va repara conducta peste câteva săptămâni?
…dacă tot vorbim de încredere
Resursele financiare ale Ucrainei vor fi aproape epuizate în aprilie, fără ajutorul financiar european. Kievul și-a pus toată încrederea în promisiunile Comisie Europene că va trece peste blocajul Budapestei. Așa cum și-a pus toată încrederea în sprijinul Bruxelles-ului pentru admiterea sa rapidă în Uniunea Europeană, până în 2028. De Ucraina depind și șansele R. Moldova de integrare, cele două țări fiind tratate în acest moment „la pachet”.
Liderii europeni au promis în decembrie anul trecut că vor trimite Ucrainei 90 de miliarde de euro, sumă de care Kievul are nevoie urgent pentru a acoperi un deficit de finanțare prevăzut pentru luna aprilie. Premierul ungar Viktor Orbán și-a dat inițial acordul, după care și-a schimbat radical poziția.
Conform regulilor UE, toate cele 27 de guverne trebuie să susțină împrumutul, care ar urma să fie finanțat prin împrumuturi contractate de Uniunea Europeană pe piețele financiare.
„Vom acorda acest împrumut într-un fel sau altul”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Vreau să fie foarte clar: avem mai multe opțiuni și le vom folosi.”
Totuși, în pofida unor semnale optimiste venite din interiorul Comisiei, nu există în prezent o soluție juridică sau procedurală rapidă care să permită ocolirea opoziției Ungariei.
…trecem la admiterea rapidă în UE
Speranțele Ucrainei de a accelera aderarea la Uniunea Europeană au primit o lovitură marți seară, relatează Politico, la o cină de lucru la Bruxelles. Ambasadorii statelor membre i-au transmis șefului de cabinet al președintei Comisiei Europene că țările UE nu vor susține controversata propunere de „extindere inversă”.
Diplomații au spus că statele membre nu sunt dispuse să accepte modelul promovat de Comisia Europeană — aderare mai întâi și integrare treptată ulterior — o idee menită să permită Ucrainei (și R. Moldova) să devină membră până în 2027. Conceptul presupune acordarea statutului de membru înainte ca toate etapele de integrare să fie finalizate, urmând ca drepturile și obligațiile să fie introduse progresiv.
Se pare că reprezentanții capitalelor europene își coordonaseră refuzul înaintea întrevederii cu șeful de cabinet al președintei Comisiei, Björn Seibert.
„ Extinderea inversă nu funcționează”, a declarat un diplomat european, citat de Politico.
Alți patru diplomați europeni, care au vorbit tot sub anonimat, au respins categoric strategia, atât pentru Ucraina, cât și pentru alte state candidate. „Au creat speranțe false”, a spus un diplomat de rang înalt. „Acum trebuie să corectăm lucrurile și să le spunem: în realitate, această extindere inversă este moartă din start.”
Proiectul de concluzii pentru summitul UE din 19 martie, care circulă deja între statele membre, indică faptul că liderii țărilor membre acceptă numai metoda tradițională de aderare, bazată pe merite și îndeplinirea etapelor stabilite.
„Vrem să ancorăm Ucraina în UE, dar nu putem renunța la procedurile existente și la sistemul bazat pe merit”, a explicat un alt diplomat european, subliniind că soluția trebuie să fie una „realistă”, adică acceptabilă din punct de vedere politic pentru statele membre.
În același timp, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, se afla miercuri la Berlin, unde a apărat necesitatea unei noi abordări privind extinderea UE. Ea a argumentat că modelul actual datează din perioada aderării Spaniei și Portugaliei, în urmă cu peste 40 de ani, și a fost conceput pentru „o lume stabilă, bazată pe reguli, lume care nu mai există”.
(Sursa foto: Comisia Europeană / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
