Ca răspuns la moartea Teodorei Marcu, a fost organizat un protest, marți 3 iunie, pentru siguranța și împotriva violenței femeilor, în Piața Victoriei. Lipsa educației sexuale în școli poate fi unul dintre factorii pentru care mii de femei suferă în fiecare zi din cauza violenței domestice și abuzurilor.
Cazul tinerei de 23 de ani, însărcinată și ucisă cu brutalitate de fostul iubit Robert Lupu, în plină zi, a șocat opinia publică. Acesta ar fi abuzat-o pe tânără încă de când aceasta avea 14 ani. Totuși, reacțiile negative la adresa victimei nu au întârziat să apară. În trecut, victima ceruse autorităților ordin de protecție împotriva fostului iubit și anunțase că acesta deținea arme de foc, dar demersurile ei nu au avut rezultate reale, fapt care a condus, în final, la sfârșitul său tragic.
În România, violența domestică rămâne o problemă gravă, cu consecințe tragice pentru multe femei. Numai în primele 9 luni ale anului 2023, aproape 80.000 de cazuri de violență domestică s-au produs în familiile din România, conform bns.ro. Deși există progrese în conștientizarea și raportarea cazurilor, este esențială implementarea unor politici eficiente și susținerea victimelor prin servicii specializate și acces la justiție.
Cum ar putea educația sexuală să salveze viața acestor femei
În România, educația sexuală în școli este un subiect controversat și redus de obicei exact la un aspect: sexualitatea.
Numai că educația sexuală (sau în forma actuală, și mai restrictivă promovată de statul român, “educație pentru sănătate”), nu ar oferi tinerilor doar informații despre cum să întrețină relații sexuale responsabil și cum să prevină transmiterea unor boli, ci și cum să se protejeze emoțional de posibile agresiuni.
Citește și: Protest în Piața Victoriei împotriva violenței față de femei
Spre exemplu, în Marea Britanie, copiii învață începând cu școala primară elementele de bază ale unei relații sănătoase. Învață să-și cunoască limitele și să înțeleagă și respecte limitele persoanelor din jur, învață despre contactul fizic adecvat sau inadecvat, dar și cum să rămână în siguranță în online.
La liceu subiectele devin mai complexe, tinerii învață despre consimțământ, hărțuire, exploatare sexuală și viol. Află despre legile care prevăd pedepse grave pentru abuzatori. Curriculumul acoperă și sănătatea mintală: învață să recunoască și să gestioneze astfel de probleme dar și unde să caute sprijin din timp.
În România în schimb, suntem în capul listei la mame minore în UE, având de asemenea și un un număr alarmant de cazuri de violență împotriva femeilor. Tinerii nu sunt învățați să se protejeze, nici fizic dar nici emoțional, nici de bolile cu transmitere sexuală, dar nici de abuzuri.
Salvați copiii arată că, la vârsta de 15 ani, 24% dintre băieții și 14% dintre fete declară că au avut contact sexual. Unul din patru nu folosesc metode de protecție.
În absența unei educații sexuale bazate pe drepturile omului, multe fete cresc fără să înțeleagă ce este consimțământul, cum arată o relație toxică și ce drepturi au în fața abuzului. Lipsa acestor informații le transformă în victime tăcute, convinse că „așa e normal” sau că vina le aparține.
În ciuda recomandărilor internaționale și a presiunii din partea unor ONG-urilor, introducerea educației sexuale obligatorii în școli a fost blocată de-a lungul anilor de opoziția unor grupuri religioase și conservatoare. În 2020, Parlamentul a adoptat o lege care impune acordul părinților pentru ca elevii să poată participa la orele de educație sexuală, limitând astfel drastic accesul la informații esențiale.
Citește și: Unde sunt apărătorii vieții când viața unei femei însărcinate este luată?
Fiecare adolescentă care nu învață despre consimțământ, despre corpul ei, despre granițele personale și despre ce înseamnă o relație sănătoasă, este o victimă potențială.
România nu-și poate permite privilegiul ignoranței instituționale. Nu când mamele minore și femeile ucise de parteneri umplu paginile de știri și statisticile internaționale.
Educația sexuală nu este despre sex. Este despre viață. Și uneori, despre a o salva.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursă foto: Miriam Cosma și Gabriel Măsală)
