Clujul se pregătește să bifeze o premieră națională – punerea în funcțiune a primei stații de tratare a deșeurilor prin „dezintegrare moleculară”. Instalația, amplasată la Dezmir, lângă oraș, va transforma anual circa 35.000 de tone de gunoi în gaz și energie electrică, cu scopul de a alimenta spitalele și instituțiile publice din județ.
„Suntem pe ultima sută de metri cu testele. Din gunoaie vom produce gaz și energie electrică, energie pe care o vom folosi pentru alimentarea spitalelor din județ. Este o tehnologie românească, care demonstrează că avem în continuare ingineri și specialiști de top în țară. Vom face bani, vom rezolva problema deșeurilor!”, a declarat pentru presa locală Radu Rațiu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.
Proiectul, estimat la 10 milioane de euro, ar putea aduce un beneficiu economic consistent. Specialiștii spun că, dacă energia ar fi valorificată integral pe piață, câștigul s-ar ridica la aproape 70 de milioane de euro – bani suficienți pentru modernizarea infrastructurii rutiere sau pentru a asigura consumul instituțiilor publice din județ.
Citește și: Judecătorii atacă la Curtea Constituțională legea care micșorează pensiile magistraților
Ce înseamnă „dezintegrarea moleculară”?
Deși termenul sună spectaculos, tehnologia este, de fapt, varianta românească a unor procedee deja consacrate la nivel internațional: piroliza și gazificarea. În termeni simpli, gunoiul este expus la temperaturi foarte înalte, în lipsa oxigenului sau cu un aport minim de gaz, iar moleculele organice se „rup”. Rezultatul: un gaz de sinteză care poate fi ars pentru a produce energie electrică și termică.
Este o soluție modernă care reduce drastic cantitatea de deșeuri ce ajunge la groapa de gunoi, dar și o direcție tot mai prezentă în strategiile de economie circulară la nivel global.
Despre această tehnologie, Monica David, președinta Asociației Energia Inteligentă ne-a explicat că este în principiu una simplă, procesul de fermentație a gunoiului fiind unul natural. Transformarea tehnologică în gaz este în opinia reprezentanților asociației o idee foarte bună, în comparație cu a face gropi de gunoi care emană metan și poluează apele. „Este de dorit să fie implementat sistemul în mai multe orașe din țară, pentru că evident e mai bun decât ideea cu gropile de gunoi care se știe cât de nocive și poluante sunt”, consideră președinta AEI. Cât despre tehnologia folosită, aceasta spune că deși probabil se putea cumpăra una din străinătate, matură și verificată, este bine să folosim tehnologia românească pentru că acest lucru ajută la dezvoltare economică. „Sigur că e mai simplu dar și mai scump să imporți tehnologie. Însă, mai sănătos pentru economia noastră este să producem propria tehnologie, așa evoluăm. Dezvoltarea economică nu o poți face doar aducând ceva gata făcut din afară. Nu poți perfecționa ceva dacă nu-l pui în viața reală, vezi cum funcționează, și-l poți corecta, adapta. Așa evoluezi. E foarte bine că începem de undeva”, a explicat, pentru PressHub, președinta AEI.
Cum arată harta mondială a tehnologiei
Deși Clujul ar marca o premieră în România, la nivel mondial astfel de instalații există și funcționează deja:
- Canada: la Edmonton, compania Enerkem operează din 2014 o unitate care transformă deșeurile în metanol și etanol. Este considerată prima fabrică de acest tip la scară comercială.
- Japonia: inginerii niponi au dezvoltat încă din anii 2000 sisteme de gazificare și topire a deșeurilor, capabile să proceseze sute de mii de tone anual și să recupereze atât energie, cât și materiale reciclabile.
- Marea Britanie: la Teesside, compania Mura Technology construiește o instalație ce folosește apă supercritică pentru a „descompune” plasticul, o altă formă de conversie moleculară.
- SUA și Japonia: mai multe proiecte de plasmă-gazificare au arătat că deșeurile pot fi „disociate” la temperaturi de mii de grade, cu rezultate bune, dar cu costuri de operare ridicate.
Întârzieri și așteptări mari la Cluj
Stația de la Dezmir trebuia inaugurată încă din martie 2025, potrivit promisiunii făcute de președintele CJ Cluj, Alin Tișe. Întârzierile de câteva luni au stârnit scepticism, însă oficialii dau asigurări că testele sunt aproape finalizate și că instalația va fi funcțională în scurt timp.
„Sper să inaugurăm stația cât mai repede, mi-ar plăcea să fie în octombrie”, precizează Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, pentru PressHub. „Dorim să schimbăm paradigma: deșeurile să nu mai fie o cheltuială, ci o materie primă din care obținem energie. Procedeul de dezintegrare moleculară sută la sută este puțin folosit în lume și este o invenție românească. Va fi ceva unic în România și destul de avansat la nivel mondial. Pentru noi, importantă este șansa Clujului de a deveni independent energetic”, susține Tișe.
Dacă promisiunile vor fi respectate, județul ar putea deveni un pionier al economiei circulare din România și un exemplu de bună practică la nivel european. În același timp, experiența internațională arată că succesul depinde nu doar de punerea în funcțiune a tehnologiei, ci și de costurile de operare și de stabilitatea pieței energiei.
Clujul are șansa să transforme un proiect întârziat într-unul de succes, dar pentru asta va trebui să demonstreze că România poate ține pasul cu standardele tehnologice și economice deja validate în alte colțuri ale lumii.
Dezintegrare moleculară și gazificare
Dezintegrarea moleculară este un termen general care desemnează procese prin care deșeurile sunt descompuse în molecule simple (prin piroliză, plasmă sau cataliză), rezultând gaze, uleiuri și reziduuri solide inertizate. Spre deosebire de acest procedeu, gazificarea este o metodă precisă de conversie termică, în care deșeurile sunt încălzite cu oxigen limitat sau abur pentru a produce un gaz de sinteză (CO și H₂) utilizabil energetic.
Context. De ce problema gunoaielor e foarte importantă pentru Cluj
Pentră că în Pata Rât, la groapa de gunoi a Clujului, se așezaseră sute de familii de oameni sărmani, locul a devenit simbol internațional al segregării la marginea orașelor europene. Trăiau din selectarea gunoiului, dormeau în barăci improvizate și fără apă sau încălzire.
După evacuarea din 2010 a familiilor – majoritar rome – de pe strada Coastei, multe au fost relocate lângă rampă, în locuințe improvizate sau module insalubre, fapt documentat de Amnesty International și de Centrul European pentru Drepturile Romilor.
Interesul presei străine a a atins un vîrf în 2010, când tabloidul elvețian „Blick” a publicat materiale despre „dezastrul de la Pata Rât”, reflectate pe larg în presa locală. Ulterior, platforme internaționale au legat cazul de „rasism de mediu”, descriind viața lângă halda de deșeuri și impactul asupra copiilor; Al Jazeera a citat Pata Rât drept exemplu extrem.
Pe fond, România a fost găsită în 2018 în infringement pentru neînchiderea rampelor ilegale, inclusiv Pata Rât, ceea ce a menținut tema pe agenda europeană.
Există și încercări de remediere: proiectul „Pata-Cluj” a început mutarea treptată a unor familii în locuințe din zona metropolitană, însă amploarea fenomenului depășește resursele acestor programe.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
