În plin scandal al incapacității statului de a colecta eficient impozite și taxe, proceduri puse pe slaba digitalizare a Fiscului, Curtea de Conturi a României a dat publicității un raport de audit năucitor privind activitatea ANAF pe 2023. La momentul respectiv, inspectorii lui Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, au constatat că nu era aprobată strategia de digitalizare a ANAF deoarece direcția responsabilă nu a prezentat pur și simplu conducerii, spre aprobare, vreun document privind digitalizarea instituției.
Adevărat, raportul nu spune dacă Nicoleta Cîrciumaru (foto), directorul general al ANAF de atunci și de astăzi, a cerut acest raport pentru a demara digitalizarea Agenției. „Cu privire la neaprobarea strategiei digitale A.N.A.F. 2021-2025 de către conducerea instituției s-a constatat faptul că Direcția Generală Unitatea de Management al Informației, în calitate de direcție inițiatoare a Strategiei Digitale a ANAF 2021-2025, nu a înaintat conducerii ANAF nici ordinul/nota de inițiere a proiectului privind strategia sectorială și nici nu a elaborat Ordinul/Nota de aprobare care trebuia înaintat/ă conducerii ANAF în vederea avizării/aprobării. Astfel, Strategia digitală a ANAF 2021-2025 nu a fost aprobată la nivelul conducerii ANAF printr-un OPANAF sau printr-un alt act administrativ”, se arată în preambulul raportului Curții de Conturi.
Dezastrul de la ANAF
În documentul de peste 500 de pagini dat publicității într-un moment politic sensibil, se sugerează că Agenția este deprofesionalizată, copleșită de incompetență și de indolență. Astfel, sunt enumerate nenumărate situații în care diverse departamente ale ANAF au greșit flagrant sau nu și-au făcut pur si simplu treaba. „Cu privire la activitatea desfășurată de Direcția Generală de Management al Riscului (D.G.M.R.) anumite activități prevăzute în programul de activitate al DGMR aferent anului 2023 nu au fost realizate. Nerealizarea de către DGMR a unor analize de risc pentru identificarea contribuabililor care prezintă risc fiscal. În acest sens exemplificăm printr-o analiză de risc efectuată de echipa de audit public extern din cadrul Curții de Conturi, concluzia fiind aceea de neanalizare/neinvestigare de către structurile cu atribuții în analiza riscului fiscal a situației contribuabililor care au sediile fiscale înregistrate la aceeași adresă, și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat”.
Din analiza efectuată de Curtea de Conturi, au rezultat următoarele aspecte de interes pentru organele fiscale:
– În România sunt 2.440 adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023 la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale.
– Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513 companii, cu datorii totale cumulate de 29.666.938.343 lei;
– Au fost identificate un număr de 361 adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre acestea fiind identificate un număr de 72 adrese la care funcționează mai mult de 100 firme pe aceeași locație.
Citește și: Se suprapune harta sărăciei peste cea a votanților AUR?
Cuiburi de evaziune fiscală
Curtea de Conturi recomandă identificarea și cunoașterea acestor adevărate ”cuiburi” sau ”incubatoare” de firme ce au sediul înregistrat la aceeași adresă precum și a persoanelor care oferă aceste servicii de găzduire și transfer al acțiunilor /părților sociale către alte persoane fizice greu identificabile vor permite organelor fiscale să întreprindă măsuri legale cu eficiență sporită pe linia luptei împotriva evaziunii fiscale și a recuperării creanțelor bugetare.
Referitor la înregistrarea în evidența contabilă a creanțelor bugetare din sentințe penale, Curtea de Conturi a constatat că „nu există o procedură operațională cu privire la înregistrarea în evidența analitică pe plătitori persoane fizice a debitelor provenite din sentințe penale și în evidența contabilă a creanțelor bugetare provenite din sentințe penale. La nivelul DGESCS nu este încă operaționalizată în totalitate aplicația informatică, care să permită centralizarea în mod corect a debitelor din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat, care trebuie să se recupereze la bugetul statului”, se mai arată în raport.
Datorii uitate
Referitor la desfășurarea activității de executări silite cazuri speciale Curtea de Conturi „a constatat întârzieri semnificative în aplicarea procedurilor de executare silită, dintre care exemplificăm cazul unui debitor persoană fizică care datorează bugetului general consolidat al statului suma de 1.248.487,52 lei reprezentând confiscare și suma de 145.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, organele fiscale neefectuând până la data auditului Curții de Conturi niciun act de executare silită în vederea încasării sumelor datorate de acest debitor într-o perioadă de 18 luni”.
La AFJP Timiș nu s-au instituit zeci de sechestre, deși inspectorii fiscali erau obligați să facă asta în urma unor proceduri de executări silite. În plus, nu s-au organizat licitații pentru valorificarea imobilelor sechestrate.
Raportul integral poate fi consultat, aici.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
