Curtea de Conturi a României a constatat deficiențe majore în modul de administrare și gestionare a investițiilor în curs de execuție la Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în urma unui audit de conformitate desfășurat pentru perioada 2023–2024.
Potrivit raportului aprobat de Plenul Curții de Conturi în decembrie 2025, RA-APPS nu a asigurat funcționalitatea sistemului de control intern managerial, fapt care a generat erori contabile, raportări denaturate și riscuri semnificative în gestionarea patrimoniului statului.
Inventarieri formale și investiții „blocate” de peste 15 ani
Una dintre principalele constatări vizează inventarierea neconformă a imobilizărilor în curs de execuție, realizată „în mod formal”, fără a permite identificarea stadiului real al lucrărilor pe fiecare obiectiv de investiții. În mai multe cazuri, listele de inventariere nu au respectat modelele legale, nu au fost întocmite distinct pentru investiții abandonate sau sistate, iar comisiile de inventariere au fost constituite nelegal.
Auditul a relevat și existența unor investiții vechi de peste 15 ani, menținute în evidența contabilă ca „în curs de execuție”, deși obiectivele nu mai erau în derulare. Un exemplu este un contract din 2008, în valoare de peste 31.000 de lei, pentru servicii de consultanță, sumă care figura în continuare în conturile RA-APPS la finalul anului 2024, fără justificare economică sau juridică.
Achiziții nejustificate și TVA înregistrată eronat
Curtea de Conturi a constatat și înregistrări contabile nejustificate, prin includerea în categoria imobilizărilor în curs a unor achiziții care nu aveau legătură cu investițiile: softuri antivirus, echipamente, mobilier, autovehicule, tractoare sau bunuri de inventar, în valoare totală de peste 475.000 de lei.
De asemenea, au fost identificate înregistrări eronate de TVA – atât deductibilă, cât și nedeductibilă – în contul imobilizărilor în curs de execuție, ceea ce a dus la supradimensionarea artificială a valorii activelor raportate de regie.
Active înregistrate fără documente și cheltuieli contabilizate greșit
Raportul mai arată că RA-APPS a înregistrat imobilizări în curs de execuție fără documente justificative, precum facturi sau procese-verbale de recepție, încălcând principiile contabile de bază. În alte situații, cheltuieli care ar fi trebuit capitalizate – precum cele de proiectare sau obținere a autorizațiilor – au fost trecute direct pe cheltuieli, afectând rezultatul financiar al regiei.
Un caz concret este cel al unei sucursale din Neptun, unde peste 35.000 de lei aferenți unor proiecte de amenajare interioară au fost înregistrați ca cheltuieli în 2023, deși trebuiau incluși în valoarea imobilizării și amortizați în timp.
Lipsă de transparență și vulnerabilități de guvernanță
Dincolo de problemele contabile, Curtea de Conturi a semnalat deficiențe serioase de bună guvernanță: lipsa publicării unor informații de interes public pe site-ul instituției, neactualizarea regulamentului de organizare și funcționare timp de peste 15 ani, inexistența unor proceduri esențiale și subdimensionarea activității de control financiar de gestiune.
În plus, situațiile financiare ale RA-APPS au fost afectate de neînregistrarea unor datorii către angajați, reprezentând concedii de odihnă neefectuate, în valoare de peste 1,27 milioane de lei.
Citește și: Amenzi de 4,4 milioane de lei după verificări la „iazuri” transformate în balastiere
RA-APPS își asumă constatările și promite măsuri
Reprezentanții RA-APPS nu au formulat puncte de vedere divergente față de concluziile auditului și au anunțat că au demarat măsuri pentru remedierea deficiențelor. Un plan de acțiune cu termene concrete a fost agreat cu Curtea de Conturi, unele măsuri fiind deja implementate în timpul misiunii de audit.
Cu toate acestea, Curtea de Conturi avertizează că neconformitățile constatate denotă o lipsă sistemică a controlului intern, cu impact direct asupra modului în care sunt administrate activele statului.
RA-APPS este condusă de mai mulți ani de Marius Grăjdan (foto). Marius Grăjdan, directorul general al RA-APPS, ar fi urmat să primească în 2025 un bonus de peste 4,5 milioane de lei – adică, aproximativ 950.000 de euro. Suma era prevăzută în bilanțul contabil pe 2024.
În replică, Grăjdan a declarat că această sumă nu reprezintă indemnizația individuală a directorului general, ci reflectă totalul cheltuielilor pentru întregul aparat de conducere al instituției, astfel:
• 1.585,56 mii lei au fost prevăzuți pentru indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (5 membri + 1 secretar);
• 2.934,43 mii lei pentru directorul general, directorii coordonatori ai sucursalelor, directorii economici sediul central și sucursale”.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
