15 instanțe din țară au adresat un memoriu în care îi solicită Președintelui Nicușor Dan să reexamineze Legea Reformării Pensiilor Speciale. Protestul vine la circa șase luni de la „Greva Magistraților” și la două zile după ce CCR a declarat legea pensiilor constituțională. Președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a declarat că va ataca tentativele de reducere a pensiilor speciale ale magistraților prin toate căile posibile.
14 din instanțe sunt Curți de Apel civile , iar a cincisprezecea este Curtea de Apel Militară din București.
Argumentele principale
Autorii susțin că noua lege încalcă independența judecătorilor și că, astfel, noua lege aduce atingere Dreptului Uniunii Europene.
„Un stat membru nu își poate modifica legislația, astfel încât să determine un regres al protecției
valorii statului de drept, valoare care este concretizată printre altele de articolul 19 TUE. Statele
membre sunt, așadar, obligate să asigure evitarea oricărui regres în raport cu această valoare al
legislației lor, abținându-se să adopte norme care ar aduce atingere independenței judecătorilor.”
Un alt argument este eliminarea siguranței juridice. Aici, magistrații susțin că noua lege nu acordă o perioadă de tranziție și ar afecta numeroși magistrați care deja se află în sistem de 20 de ani, sau vor avea brusc vârsta de pensionare mărită la 65 de ani.
Pensia de serviciu ar fi eliminată
Conform autorilor, pensia de serviciu ar urma să fie de facto eliminată de actuala lege.
„În realitate, aplicarea dispozițiilor legii menționate va determina, în fapt, eliminarea pensiei
de serviciu în condițiile în care pensia contributivă este aproximativ egală cu pensia de serviciu a
magistraţiilor obţinută în conformitate cu prevederile proiectului de lege.
De altfel, pensia contributivă va putea deveni chiar mai mare decât aşa – zisa pensie de
serviciu, în situaţia în care se va actualiza valoarea de referinţă a punctului de pensie, conform Legii
nr. 360/2023.”
Pensia de servicu are rol de compensație
Ultimul argument constă în interdicțiile aduse magistraților, cărora nu le este permis să facă parte din societăți comerciale sau să se implice în activități pentru suplimentarea veniturilor.
„Subliniem că, referitor la acest regim de incompatibilităţi şi interdicţii, prin Decizia nr.
217/2025, Curtea Constituţională a reţinut că, tocmai în considerarea acestor interdicţii, legiuitorul a
prevăzut un regim juridic distinctiv referitor la drepturile salariale şi condiţiile privind pensionarea,
statuând că pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi
fundamentale, redăm, în acest sens, paragraful 40 din considerentele Deciziei CCR”
Memoriul poate să fie citită integral aici:
Citește și: BREAKING CCR a decis că legea pensiilor speciale ale magistraților este constituțională
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Pexels.com
” Nimeni nu este mai presus de lege”. Constituţia României la articolul 16- intitulat ” Egalitatea în drepturi” pevede urmatoarele:
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
Pe de altă parte, tragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
In acest sens , încă din anul 2023 s-a încercat printr-un proiect de lege reformarea pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate. Numai că pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wpcontent/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Ulterior Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevedea :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
De atunci CCR a tot amânat luarea unei decizii, până acum când au constatat că noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor, este constitutional si a trimis legea la promulgare.
De data asta, din nou președinții Curților de Apel îi cer șefului statului să trimită la reexaminare în Parlament legea pensiilor magistraților, cu argumente nefondate.
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Un exemplu concret că în SUA nu există vârstă obligatorie de pensionare pentru judecători este cazul Judecătorului federal Alvin Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, cel ce a fost desemnat să prezideze procesul penal împotriva lui Nicolás Maduro- fostul lider venezuelean capturat de forțele speciale americane și adus la Manhattan, New York, unde urmează a fi judecat pentru o serie de infracțiuni legate de securitatea națională, terorism, trafic de droguri, corupție și criminalitate internațională la scară largă.