Instanța supremă spune că un judecător este imparțial dacă analizează un dosar în care una dintre părți este angajatorul soției lui. „Bănuiala lipsei de imparțialitate trebuie să fie legitimă”, spune ÎCCJ.
Judecătoarea Ana Maria Puiu a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție o hotărâre a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și o decizie a Colegiului de conducere al Curții de Apel București privind delegarea judecătorului Cosmin Stere Grosu la conducerea Tribunalului București.
În cadrul procesului, Puiu a formulat o cerere de recuzare a judecătorului Mihnea Adrian Tănase deoarece există o aparență de lipsă de imparțialitate, din perspectiva unui „observator rezonabil”.
Concret, judecătoarea Puiu a arătat că soția judecătorului Tănase este detașată în cadrul Direcției Afaceri Europene, Relații Internaționale și Programe din cadrul CSM, iar această detașare ar putea fi calificată drept „avantaj”. Consiliul fiind parte în dosar este angajatorul soției magistratului recuzat și are la dispoziție mecanismul prevăzut de art. 186 din Legea nr. 303/2022, privind posibilitatea încetării detașării. Această situație ar putea genera îndoieli legitime asupra imparțialității judecătorului. În esență, Puiu a susținut că raportul profesional dintre soția magistratului și CSM ar crea cel puțin aparența unui potențial conflict de interese.
Citește și: AEP sesizează Parchetul General în cazul finanțării campaniei lui Nicușor Dan
Argumentele Înaltei Curți
Instanța supremă a respins însă cererea de recuzare, reținând că argumentele invocate nu sunt apte să răstoarne prezumția de imparțialitate de care beneficiază orice judecător.
Astfel, trei magistrați de la instanța supremă au stabilit că noțiunea de „daruri sau alte avantaje” prevăzută la art. 42 pct. 8 Cod Procedură Civilă vizează exclusiv ipoteze concrete de primire ori promisiune de beneficii din partea unei părți. „Din lecturarea cererii de recuzare formulate de contestatoare, Înalta Curte constată că se evocă o pretinsă lipsă de imparțialitate a domnului judecător în raport de prevederile art. 42 pct. 8 şi pct.13 din Codul de procedură civilă, conform cărora judecătorul este incompatibil de a judeca o pricină dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți, respectiv atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa”, se arată în motivarea instanței supreme.
Completul de judecată a ajuns la concluzia că detașarea unui magistrat reprezintă un instrument legal de mobilitate în carieră, că aceasta presupune acordul magistratului și nu poate fi calificată drept „dar” sau „avantaj” acordat de CSM.
De asemenea, instanța a arătat că simpla subordonare administrativ-funcțională a soției judecătorului față de CSM, în contextul organizării aparatului tehnic al instituției, nu este suficientă pentru a genera îndoieli obiective privind imparțialitatea.
Judecătorii au mai reținut că simpla temere subiectivă a unei părți, în absența unor indicii reale și verificabile, nu poate justifica admiterea unei cereri de recuzare.
Cer dovezi concrete
Înalta Curte a subliniat că eventualele aparențe trebuie să fie susținute de elemente concrete, iar bănuiala lipsei de imparțialitate trebuie să fie fundamentată, nu ipotetică. „Înalta Curte subliniază că fiecare caz care ar putea da naștere unei lipse de imparțialitate trebuie analizat în parte, prin raportare la datele particulare ale cauzei examinate, iar eventualele aparențe, deși importante, trebuie să fie întemeiate pe anumite indicii concrete, adică bănuiala lipsei de imparțialitate trebuie să fie legitimă”, se mai arată în document. Prin hotărârea pronunțată, instanța supremă a respins cererea de recuzare formulată împotriva judecătorului Mihnea Adrian Tănase.
Decizia a fost luată de completul format din judecătorii Cristinel Grosu, Andra Monica Asănică și Carmen Mihaela Voinescu.
Judecătoarea Ana-Maria Puiu a ieșit public pe pagina de Facebook și a reclamat practica păguboasă a delegărilor de către Secția pentru judecători a CSM a unor persoane agreate pe funcții de conducere. În plus, judecătoarea atrage atenția asupra faptului că Laura Radu, membru al CSM și fost președinte al Tribunalului București, a ales să-și suspende mandatul 6 ani și, astfel, instanța nu a putut organiza concurs pentru a avea un președinte.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
