În motivarea instanței supreme privind suspendarea comitetului privind modificarea legilor justiției nu se face referire la „excesul de putere” de care amintea comunicatul Înaltei Curți, nici la încălcarea separației puterilor în stat.
Pe 25 martie, instanța supremă suspenda constituirea Comitetului guvernului Bolojan privind revizuirea legilor justiției. Imediat după decizia instanței, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis un comunicat în care explica faptul că „decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”.
Ulterior, PressHub a ridicat o serie de întrebări privind legalitatea acestei proceduri, în sensul că ar trebui să se știe cui aparține rezumatul sentinței: departamentului de comunicare al instanței sau este decizia membrilor completului?
ÎCCJ a venit cu o precizare și arată că „în cauzele care suscită interes public deosebit, după finalizarea deliberării și pronunțarea soluției, sunt prezentate succint aspectele avute în vedere de completul care a soluționat cauza”. Adică opinia este însușită de completul de judecată.
Lipsește motivarea constituirii
Două săptămâni mai târziu, a apărut motivarea ÎCCJ. Surpriză, în documentul elaborat de judecătorii Andra Monica Asănică, Ştefania Dragoe și Cristina Ardeleanu nu apare nicio referire la un posibil „exces de putere” sau vreo acuză de încălcare a „separației puterilor în stat”.
ÎCCJ susține că a anulat hotărârea de constituire a Comitetului privind revizuirea legilor justiției deoarece guvernul nu a motivat necesitatea înființării acestui comitet.
Astfel, „actul administrativ nu cuprinde o expunere a motivelor de fapt reținute de prim-ministru pentru emitere, ci doar temeiul de drept apreciat ca fiind incident”. „Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că în cazul actelor administrative emise pentru constituirea unor entități cu activitate specifică, motivarea în fapt și în drept a actului administrativ de constituire este distinctă de conținutul efectiv al acestuia, care reglementează atribuțiile entității. Prin urmare, motivarea în fapt și în drept a actului administrativ de constituire are o funcție proprie în ceea ce privește exercitarea controlului jurisdicțional. Astfel, se subliniază că a motiva presupune a indica în cuprinsul actului administrativ sau în documentația administrativă care a stat la baza emiterii acestuia, a elementelor de fapt și de drept care au stat la baza soluției adoptate de emitent, pentru a permite examinarea legalității actului de către instanțele de contencios administrativ, atât din punct de vedere formal, prin raportare la normele aplicabile, cât și din punct de vedere al oportunității adoptării soluției administrative, în cadrul marjei de apreciere de care beneficiază autoritățile publice. Or, în cauză, în condițiile în care decizia contestată nu cuprinde elementele de fapt avute în vedere de emitent pentru adoptarea soluției de înființare a acestui Comitet, există o îndoială serioasă cu privire la aparența de legalitate a actului administrativ în discuție”, se arată în motivarea deciziei.
„Deformarea previzibilă”
Completul continuă și arată că „în condițiile în care nu s-a stabilit de către o instanță judecătorească legalitatea constituirii Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției în temeiul Deciziei nr. 574/2025 emisă de Prim-ministru, desfășurarea activității acestuia este de natură să determine o deformare previzibilă, fundamentală a percepției publice asupra modalității de funcționare a sistemului de justiție, în temeiul legislației în vigoare. Prin urmare, necesitatea asigurării protecției acestui interes impune oprirea temporară a executării actului administrativ a cărei legalitate este contestată în fața unei instanțe și asupra căreia nu a fost încă pronunțată o hotărâre”.
Pe 25 martie, ÎCCJ– Secția Contencios administrativ și fiscal a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat la inițiativa prim-ministrului Ilie Bolojan. „Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, în contradictoriu cu pârâtul Prim-Ministrul României, Suspendă executarea Deciziei nr.574/2025 privind constituirea, organizarea şi atribuţiile Comitetului pentru analiză şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, emisă de pârâtul Prim-Ministrul României, până la pronunţarea instanţei de fond”, arăta ICCJ.
Cine conduce Coaliția
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept este condusă de avocata Elena Radu, cunoscută pentru acţiunile sale anti-vaccin din perioada pandemiei. Radu este inculpată în dosarul Burci-Romvag și este trimisă în judecată de DIICOT. Procesul se judecă la Curtea de Apel București.
Asociația ei a contestat în instanță anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale din 2024. În decembrie 2024, Radu a deschis un proces, împreună cu Călin Georgescu împotriva Biroului Electoral Central şi mai multor instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, a fostului președinte Klaus Iohannis şi fostei candidate la președinție Elena Lasconi.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
