Anul școlar 2025–2026 a început într-o notă de protest. În locul festivităților cu discursuri și panglici, centrul capitalei a fost ocupat luni dimineață de profesori, părinți, elevi și studenți, care au transformat prima zi de școală într-o manifestație de amploare împotriva noilor măsuri de austeritate din educație. Creșterea normei didactice, comasarea școlilor și reducerea burselor sunt doar câteva dintre schimbările care au scos în stradă mii de oameni, convinși că sistemul de învățământ riscă să se prăbușească sub povara unor reforme „făcute pe genunchi”.
„Pentru decență în educație”
Am vrut să aflu direct de la manifestanți ce-i nemulțumește, ce așteaptă de la guvernanți, la ce speră prin acest protest.
O educatoare din Constanța, prezentă la protest, susține că protestează, deși schimbările din zona învățământului preșcolar nu sunt foarte mari, din solidaritate cu colegii din primar, gimnazial, liceal și chiar universitar „pentru decență în educație, pentru că măsurile de acum sunt cele mai drastice măsuri luate în educație în ultimii ani. Guvernanții nu doresc o Românie educată, ci, mai degrabă, o Românie profund needucată. Ne simțim ignorați, îngenuncheați, neascultați.”
Ce speră să aducă protestul? Doamna educatoare speră că, după întâlnirea liderilor sindicali cu Președintele României, la Palatul Cotroceni, se vor lua măsurile cerute în stradă și sistemul de educație va fi prioritizat și reformat în mod benefic și real. Speranțe prea mari nu are, iar, în loc de încheiere, doamna educatoare mă lasă cu un mesaj pentru ministrul Educației: „Țineți cont și de noi!”
„Nu vă jucați cu studenții și cu profesorii!”
Pe lângă profesori, au fost prezenți și studenți. Studenți atât din țară, cât și din universitățile din diaspora. Maia, studentă a Universității din Bologna declară: „Am venit la acest protest din solidaritate pentru profesorii și studenții din România.”
Întrebată care consideră care este cel mai nevralgic punct al sistemului educațional românesc, aceasta remarcă subfinanțarea endemică la care este supusă educația românească, aducând aminte de bursele studenților, de asemenea afectate de aceste măsuri de austeritate.
„Îmi doresc să am de ce să mă întorc în România după ce îmi finalizez studiile în Italia. O țară fără educație este o țară care nu poate prospera.”
„Nu vă jucați cu studenții și cu profesorii!” este mesajul Maiei pentru ministrul Educației.
Sprijin, nu burse tăiate
La protest, alături de profesorii lor, au fost prezenți și elevi, din diferite județe ale țării, precum Suceava, Dolj și București.
O elevă din Suceava, membră a Uniunii Elevilor Reprezentanți, spune că a venit la protest pentru a-și arăta „îngrijorările față de măsurile adoptate de guvern și de ministerul educației în esență”.
„Noi, elevii, suntem îngrijorați de ce se va alege de sistemul de educație din România, în contextul de degringoladă în care ne aflăm. Noi ne dorim să rămânem în România, să ne clădim un viitor aici în țară, dar prin măsurile luate de guvern trădează o indiferență față de viitorul României”
Iată ce mesaj ar transmite această elevă către ministrul Educației: ”Să ne ajute, în loc să aducă tăieri, în loc să suprasolicite profesorii, în loc să taie bursele, să aducă schimbări reale, necesare, în sistemul de învățământ. Domnule ministru, dacă țineți la educația copiilor români, nu vă mai bateți joc de sistemul de învățământ! Rata abandonului școlar va crește alarmant, din cauza comasării școlilor, mai ales în mediul rural. Profesorii suprasolicitați, cu un număr mai mare de elevi în clasă duce la o scădere reală a calității actului educațional.”
Totodată, cu privire la burse, eleva intervievată aduce aminte de munca asiduă a colegilor ei, pentru a se încadra cu mediile pentru a primi bursă și care acum se trezesc că munca lor nu a fost destulă pentru „pixul din mâna ministrului educației”.
Părinții au avut de asemenea reprezentați în cadrul acestui protest, prin Federația Națională a Părinților ProEDU, care „susține demersul cadrelor didactice iar implementarea legii Bolojan, 141/2025 nu duce la acel parcurs educațional pe care noi părinții și elevii, copii noștri, ni le dorim.”, a declarat președintele Federației Naționale a Părinților ProEDU.
Principalele puncte nevralgice pentru care s-a ieșit luni în stradă sunt, din perspectiva părinților, „tăierea burselor și creșterea numărului maxim de copii în clasă care sunt două lucruri importante atunci când vorbim despre o educație de calitate”.
Părinții transmit următorul mesaj către ministru: „Atenție la cheltuieli! Nu bursele și nu numărul de elevi în clasă, vor reduce deficitul bugetar.”
Citește și: 8 septembrie: Începutul incert al școlii
Protestul demnității
O absolventă a unei universități din București a fost prezentă alături de colegele ei, la protestul pe care ea îl denumește „protestul demnității”.
„Am venit în semn de solidaritate pentru profesorii din facultate, din liceu dar și din școală, care au contribuit semnificativ la formarea mea ca om și vin și pentru coelgii care încă sunt pe băncile școlii și care inevitabil vor fi afectați de aceste pseudo reforme.”
Karina vorbește și despre problema tinerilor absolvenți, care își doresc să predea, dar care nu mai au loc în sistemul de învățământ, care „nu mai sunt doriți”. Despre problema comasării școlilor, prin dispariția personalului nedidactic din școala care a fost comasată ( este incert ce se va întâmpla cu personalul auxiliar și nedidactic în școlile supuse comasării n.red ).
Mesajul Karinei pentru ministrul Educației ar fi: „Luați în considerare vocile celor 20.000 de oameni care protestează astăzi împotriva măsurilor de austeritate”.
Profesorii consideră, din ceea ce am putut observa în cadrul protestului, că Daniel David este cel mai slab minsitru al educației pe care l-a avut România în ultimii ani, fiind portretizat în caricaturi drept „groparul sistemului născut la 1864”.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursă fotografii: Ștefan Lupu)
