Curtea Constituțională (CCR) și-a motivat decizia prin care permite magistraților care au fost angajați ai serviciilor secrete de după 1990 să ocupe funcții de conducere. CCR spune că, în democrație, serviciile secrete sunt sub control parlamentar.
În septembrie 2022, Curtea de Apel Brașov a sesizat Curtea Constituțională (CCR) cu privire la neconstituționalitatea art.48 alin.(10) și ale art.49 alin.(11) din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Potrivit celui care a ridicat excepția, Valentin Teodorescu, în perioada februarie 2007 – septembrie 2011 a deținut funcția de ofițer în cadrul Serviciului Român de Informații, iar la data de 12 decembrie 2012 a fost numit în funcția de procuror.
Curtea de Apel Alba a sesizat și ea CCR cu o excepție similară, ridicată de Marcian Silviu Dordea.
În perioada august 2005–septembrie 2011 Dordea a fost angajat în cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă al Ministerului Administrației și Internelor, în funcția de ofițer de poliție, iar la data de 1 iulie 2013 a fost numit în funcția de procuror stagiar.
Cei doi au susținut că articolele de lege criticate sunt discriminatorii și că încalcă principiul legalității.
Angajații serviciilor înainte și după 1990
CCR „reține că situațiile juridice în care se află cele două categorii de magistrați, care au făcut parte din organele de securitate înainte de 1990, respectiv din serviciile de informații după 1990, diferă în mod obiectiv, având în vedere că serviciile de informații după 1990 funcționează, în baza legii, într-un cadru democratic și constituțional, astfel încât tratamentul juridic instituit nu poate fi decât diferit. Or, Curtea constată că instituirea unui tratament egal în privința acestor două categorii de persoane, prin reglementarea interdicției de a fi numite în funcții de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoare, indiferent de perioada în care au făcut parte din serviciile de informații (înainte de 1990, respectiv după 1990), în absența unui criteriu obiectiv și rațional, are semnificația instituirii unei discriminări, contrar dispozițiilor art.16 alin.(1) din Constituție”, se arată în motivarea CCR.
Judecătorii au decis astfel că „apartenența la serviciile de informații, care funcționează după 1990 într-un cadru normativ democratic și constituțional, nu constituie un criteriu obiectiv și rațional care să justifice un tratament diferențiat”.
Citește și: Zece consilieri ai premierului au demisionat
Interdicția se aplică doar foștilor securiști
Curtea constată că, „reglementând condițiile de numire în funcțiile de conducere din magistratură, legiuitorul are obligația să identifice o soluţie legislativă raţională care să țină seama de sistemul normativ existent în care serviciile de informații după 1990 funcționează în mod democratic și constituțional, fără să fie afectate securitatea juridică şi previzibilitatea normativă”. În acest context, constată că sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații” din cuprinsul dispozițiilor art.48 alin.(10) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și din cuprinsul dispozițiilor art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este constituțională în măsura în care vizează serviciile de informații anterioare anului 1990”, se mai arată în motivarea CCR.
În aprilie 2025, judecătorii de la Curtea Constituțională a României (CCR) au decis că foștii ofițeri din cadrul serviciilor informații pot ocupa funcții magistratură. Astfel, judecătorii CCR au admis excepția de necostituționalitate care vizează atât legea de organizare a sistemului judiciar, cât și sintagma „care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990”.
Citește și: La Haga a început summitul NATO: 5% pentru apărare, decizia așteptată de la aliați
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
