Fac vâlvă în aceste zile stenogramele cu o ceartă vulgară dintre soții Popescu-Piedone, publicate în mai multe pagini de presă. Discuțiile fac parte din interceptările incluse într-un dosar de corupție instrumentat de DNA pe numele șefului ANPC, azi deja demis. Puține instituții media au ales să nu publice dialogul plin de injurii dintre cei doi soți. Acestea au considerat că nu sunt de interes public aspectele de viață privată și că există o limită, chiar în cazul unor figuri publice, în a nu le fi încălcat dreptul la demnitate și intimitate.
Am trecut eu însămi, nu o dată, prin situații când mi-a fost terfelită familia, cariera, biografia, viața privată, în calitate de jurnalistă sau de director al unor instituții ca TVR Timișoara și ICR Budapesta. De multe ori am înghițit, considerând că o anume notorietate adusă de profesie sau de funcții, se plătește cu o expunere mai mare și riscurile aferente.
Citește și: Ați mâncat vreodată „păturată pă crumpi”?
Citește și: Muntele Semenic a vibrat la Gărâna Jazz Festival
Însă există o limită. Când această limită a fost încălcată, am apelat la justiție.
În 2021 am dat în judecată Cotidianul, pe directorul Cornel Nistorescu, șef editorial al publicației și compania care deține ziarul, Casa Serafim s.r.l. Cu o vreme înainte, Cotidianul mi-a dedicat pagini întregi în care ne-a luat întreaga viață personală, a mea și a soțului meu, care nu a fost niciodată o figură publică, „la bani mărunți”. Nu mai eram în funcții publice, eram un jurnalist printre alții care scrisese critic despre aventurile proiectului Timișoara Capitală Culturală a Europei. Amplul articol era semnat …anonim.
O colecție de minciuni sfruntate – acuzații nefondate, susțineri fără nicio dovadă, afirmații batjocoritoare, denigrări, distorsionări intenționate etc.- a fost examinată de judecători. Cum s-a apărat Nistorescu? Cu argumentul libertății de exprimare, umbrela prea largă sub care se adăpostesc mulți jurnaliști pentru a încălca deontologia profesională. În plus, atacul a continuat într-o așa numită „emisiune” la Cotidianul TV.
Citește și: Fenomenul La Două Bufnițe. Sfârșitul unei librării independente
Scriam în Dreptul la replică trimis atunci: „Articolul căruia i-ați oferit un spațiu generos, fără condiții minime de respectare a regulilor unui jurnalism decent, conține un număr impresionant de minciuni, calomnii, bârfe, afirmații injurioase care îmi lezează atât imaginea de jurnalist, profesor universitar și fost director al ICR Budapesta, cât și demnitatea, viața privată și familia. Grav este că nimeni nu își asumă cu semnătură acest șir de colportări mizerabile ci, dimpotrivă, invocă <un material postat pe Internet zilele trecute, și care a fost însă șters rapid>. Apoi, în mod responsabil și plin de curaj, articolul e semnat R.C. între paranteze”.
Nu a fost o decizie ușoară, am lucrat cu Nistorescu la revista Expres, pe care o conducea, până la dispariția ei. Am avut o relație colegială, fără conflicte. Intuiesc ce influențe stau în spatele deciziei neglijente de a publica un text complet fără verificarea la care ne obligă meseria. Dar răspunderea este a celui care publică, așa că directorul Nistorescu și firma sa au trebuit să ne plătească 11.000 euro despăgubiri morale și cheltuieli de judecată, conform sentinței definitive și irevocabile pronunțate de Tribunalul București în 31 martie 2025.
Nu veți mai găsi articolul infect pe pagina Cotidianului, fiindcă instanța a dispus înlăturarea lui. Procesul a fost lung și costisitor, dar a meritat. Scopul meu și al soțului meu a fost acela de a determina o operațiune de igienă morală și socială. Prea des, mai ales sub anonimat, tot felul de inși își permit să denigreze, să insulte, să facă praf imaginea cuiva pe rețelele sociale, generând o atmosferă toxică în societate. Când o face presa, care are responsabilități definite, este și mai grav.
Martorii noștri, Vasile Popovici, diplomat și scriitor, medicul Liliana Păunescu, profesorul Lucian Ionică, inginerul Dan Mărgăuan, au demontat cu date și fapte minciunile din articol și au arătat cât de mult pot ele leza viața unei familii.
Au fost alături de mine și de soțul meu, două profesioniste ale dreptului, avocata Ioana Ionică (azi intrată în magistratură) și avocata Claudia Mărginean, care au știut să invoce jurisprudența românească și europeană în materie, unde sunt cuprinse restrângerile libertății de exprimare. Avocatele au arătat că una dintre limitele libertății de exprimare este reprezentată de protejarea demnității, reputației, imaginii și vieții particulare a persoanei, aceste elemente constituind, la rândul lor, drepturi fundamentale ale persoanei. Într-o asemenea situație, nerespectarea acestor drepturi nu poate intra sub incidența libertății de exprimare și poate atrage angajarea răspunderii civile, fapt expres prevăzut de art. 30 alin. (8) din Constituție.
Știu că nu e simplu să începi un proces cu acest obiect, apărarea demnității, a imaginii și a dreptului la viață privată. Sunt elemente subiective care fac incert rezultatul. Termenele lungi din justiția noastră sunt descurajante. Dar trebuie descurajat și dezmățul pe care unele instituții de presă îl practică, fără pic de respect pentru oameni. Cred că acțiunea noastră sanitară va avea efect.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!