Colegiul de Conducere al Curții de Apel București a „analizat”, pe 15 ianuarie, care judecător ar trebui să ocupe, prin delegare, funcția de președinte al Tribunalului București după vacantarea postului. Tribunalul se află în circumscripția Curții de Apel București. În urma unei veritabile ședințe, precum cea de partid din perioada comunistă, un candidat a fost umilit, în timp ce preferatul a fost ridicat în slăvi. Decizia finală a fost luată, normal, cu unanimitate de voturi.
La ședință au participat 16 membri, fiind condusă de președinta instanței, delegata Liana Arsenie. Tema acestei ședințe a privit exclusiv viitorul președinte al Tribunalului București, după ce fostul președinte delegat și el a promovat la Curtea de Apel București.
După un simulacru de verificare, cei 16 au ajuns la concluzia că, potrivit pentru a fi delegat la șefia Tribunalului București este Cosmin Sterea Grossu, preferatul secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Înainte de ședința Colegiului de conducere s-au discutat câteva lucruri punctuale.
Astfel, s-a prezentat faptul că patru judecători de la TB și-au exprimat acordul pentru a fi delegați ca șefi ai instanței: Alinel Bodnar, Alexandru Cobîscan, Ana Maria Puiu și Cosmin Sterea Grossu. Primii trei și-au dat acordul pentru delegare pe 5 ianuarie, preferatul CSM pe 11 ianuarie 2026.
Invitație cu o zi înainte
Cu o zi înainte de ședință, cei 4 judecători au fost invitați să participe la lucrările Colegiului de conducere al CAB pentru „expunerea viziunii manageriale”.
Judecătoarea Ana Maria Puiu a transmis CAB că este în concediu pe 15 ianuarie și că legea nu prevede invitarea doritorilor la ședința Colegiului de conducere a Curții de Apel București.
Alexandru Cobîscan a declinat invitația pe motiv că ea a fost transmisă foarte din scurt și că neparticiparea la această ședință nu înseamnă că și-a retras acordul de delegare.
Astfel, la ședință au participat Alinel Bodnar și Cosmin Sterea Grossu.
Despre primul, care este și secretar general al Asociației Forumul Judecătorilor din România, asociație critică față de CSM, judecătorii șefi de la CAB au arătat că „invocând nevoia de valorizare a colectivului, propune obiective generice evitând asumarea răspunderii pe care o plasează către colegi, Colegiul de conducere şi Adunarea generală a judecătorilor cu ignorarea limitelor de competenţă stabilite prin lege”.
Toate criticile posibile
Apoi, „dovedeşte incapacitatea de a sistematiza şi ierarhiza nevoile instanţei, fiind înclinat spre o cultură individualistă”, în centrul activităţii sale de manager „stând plasarea responsabilităţii şi stimularea dezvoltării canalelor de comunicare informale prin promovarea unei culturi a anonimatului în cadrul unei profesii clădite în jurul autorităţii şi responsabilităţii”.
Mai mult, „se remarcă incapacitatea de a lua decizii în situații de dezechilibre majore de personal între secţiile instanţei, înțelegând să sacrifice interesul instanţei în favoarea interesului individual al judecătorului căruia îi atribuie dreptul absolut la independenţa carierei, chiar dacă actul de justiţiei este puternic vitregit în condiţiile unei repartizări inechitabile a resurselor”.
Colegiul de conducere al CAB îl critică pe Bodnar deoarece nu este adeptul delegărilor. „Faţă de o situație de dezechilibru în activitatea secțiilor, domnul judecător, necunoscând instrumentele manageriale ce permit gestionarea unor astfel de situații, respectiv redistribuirea din cadrul secțiilor mai puţin încărcate sau delegarea, găseşte ca unic remediu procedura de transfer, chiar dacă aceasta survine la un interval mare de timp, context în care dezechilibrele se adâncesc şi actul de justiţie înregistrează întârzieri importante”.
Ofensa continuă cu o serie de afirmații jignitoare față de candidat. „Astfel, remarcă incapacitatea de a lua decizii în situații de dezechilibre majore de personal între secţiile instanţei, înțelegând să sacrifice interesul instanţei în favoarea interesului individual al judecătorului căruia îi atribuie dreptul absolut la independenţa carierei”.
Urmează alte insulte gratuite precum „lipsa asumării responsabilităţii”, „lipsa unei viziuni coerente, aceasta fiind una contradictorie”. Mai mult, „domnul judecător nu are unitate de comandă, creează noi poli de putere prin segregarea colectivului şi nu are obiective clare, acestea doar fiind creionate la modul general”. „Fiind pus în unele situații concrete, domnul judecător este ezitant şi refuză să găsească soluții, limitându-se să facă aprecieri generice”.
Momentul de glorie a lui Grossu
După ce Bodnar a fost umilit prin această caracterizare a venit rândul lui Cosmin Sterea Grossu să fie ridicat în slăvi de același Colegiu de conducere al CAB.
Deși a lucrat doar 3 săptămâni la tribunal, în rest fiind detașat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Sterea Grossu este descris ca un star de cinema, fiind propus în unanimitate ca președinte al Tribunalului București.
Astfel, colegiul laudă „atitudinea bazată pe diplomaţie, seriozitate şi respect reciproc în raporturile cu colegii, receptivitate la sugestiile venite din partea colegilor, implicare în activitatea instanţei, o solidă pregătire profesională, de capacitate şi echilibru în activitatea specifică de judecată”, toate calități dovedite de Sterea Grossu.
Elogiul continuă cu o așa numită „conduită ireproșabilă”, o „precizie în îndeplinirea îndatoririlor profesionale”, „permanenta preocupare pentru creşterea performanţelor profesionale”. În plus, „dă dovadă de o cunoaştere a sistemului judiciar, condiție esenţială pentru exercitarea funcției de preşedinte al Tribunalului Bucureşti”.
Superman la CSM, idem la TB
„Domnul judecător are abilități superioare de comunicare şi o reală cunoaştere a politicilor publice din domeniul justiţiei, participând în la implementarea acestora”.
„În esenţă, domnul judecător tratează actul de justiție, din perspectiva atribuţiilor de management, ca un real serviciu public prestat în folosul justițiabililor subordonând interesele individuale celui al instanţei”.
Mai mult, „având în vedere deficitul major de personal de la nivelul Tribunalului Bucureşti, acesta înţelege că delegarea este un instrument de management util, folosit exclusiv în interesul instanţei”.
Prețuirea și stima față de Sterea Grossu continuă din partea judecătorilor din colegiul de conducere al CAB: „Domnul judecător îşi propune obiective concrete, cum ar fi echilibrarea volumului de activitate, evidențierea corectă a activității judecătorilor, asigurarea unităţii şi coerenţei la nivelul managementului de instanţă prin unificarea procedurilor administrative, găsind şi instrumentele prin care să asigure realizarea acestor obiective, respectiv implementarea normării muncii judecătorilor”.
Astfel, în unanimitate, Sterea Grossu a fost propus pentru delegarea ca șef la Tribunalul București, propunere care a fost trimisă CSM care a și validat delegarea, începând cu 1 februarie.
Ignorarea evidențelor
Pe 23 ianuarie, judecătoarea Ana Maria Puiu de la Tribunalul București atrăgea atenția, într-o postare pe Facebook, asupra deciziei recente a Consiliului Superior al Magistraturii de a delega la conducerea Tribunalului București un judecător cu o vechime de mai puțin de o lună la această instanță, deși instituția are magistrați cu experiență vastă.
Astfel, Ana Maria Puiu a dezvăluit mecanismul prin care s-a ajuns ca Tribunalul București, cel mai mare din țară, să fie condus cu delegație timp de 6 ani.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
