Un editorial recent din The Guardian, semnat de Robert Reich, profesor emerit la Universitatea California, Berkeley, pune o întrebare dureroasă pentru vremurile de azi: cum să trăim o viață morală în era bătăușilor? Ce vedem acum este tolerarea indecenței și a cruzimii. „În întreaga istorie bătălia centrală a civilizației s-a dus împotriva brutalității celor puternici împotriva celor vulnerabili”, dar azi, subliniază editorialistul, cei care dețin putere îi agresează cinic pe cei slabi, iar țesătura socială este astfel pusă la încercare. „Trump și Putin nu sunt cauza, ci apogeul acestei schimbări”, este una din concluzii. Soluții? O opoziție clară și neezitantă.
„Moralitatea publică se bazează pe respectul pentru lege și pentru drepturile omului și ale cetățeanului. Războiul criminal al lui Putin pentru anihilarea Ucrainei ca stat și ca națiune încalcă legea morală. Această agresiune barbară este condamnabilă din punctul de vedere al unei moralități publice reale”, scrie reputatul politolog Vladimir Tismăneanu pe Facebook, autor al unor cărți fundamentale despre dictaturi, comunism, negaționism.
Citește și: Tinerii nu-și pot imagina o Românie izolată
Pe TikTok, senatorul de Vermont Bernie Sanders transmite un mesaj îngrijorat despre situația SUA sub guvernarea Trump, care atacă zilnic fundamentele democrației americane, uzurpând puterile Congresului, ignorând hotărâri ale justiției, atacând presa liberă și vocile critice etc. „Prea mulți americani au murit pentru a apăra democrația, asta face America măreață”, spune Sanders, adăugând că cetățenii vor rămâne în paradigma guvernării poporului și pentru popor, indiferent dacă îi place sau nu lui Trump.
S-au tradus în limba română câteva din cărțile unor autori americani care atrag atenția asupra unui pericol real, la fel de posibil în Europa, America, Asia: autoritarism în locul democrației, tiranie în loc de libertate. Interesant este că atât Timothy Snyder în Despre tiranie, cât și Anne Applebaum în Amurgul democrației explică înclinația multor națiuni spre suveranism și extremism nu prin ideologii, ci prin alte mecanisme devenite posibile prin apariția noilor tehnologii. Până și senatorul democrat Bernie Sanders pare a face abstracție de ideologia partidului său atunci când trage un semnal de alarmă în privința democrației americane în declin.
Ce anume facilitează Noul Obscurantism și acțiunea elitelor mondiale care creează, spune Anne Applebaum într-un articol din The Atlantic, „o societate în care superstiția înfrânge rațiunea și logica, transparența dispare, iar acțiunile nefaste ale liderilor politici sunt ascunse într-un nor de stupiditate și alarme false”?
Autorii amintiți sunt de acord că, dincolo de ideologiile de dreapta sau de stânga, dincolo de lipsa pâinii (ceea ce în multe state nu mai e o realitate), există pe de o parte o dorință nestăvilită de putere și de privilegii a unor actori politici, pe de altă parte o formă diferită de comunicare și de înțelegere a politicii.
Democrația e gălăgioasă, pretențioasă fiindcă cere participare, acțiune, efort, dezbatere. Regimurile autoritare cer doar obediență. O mare parte din contemporani vrea un narativ unic, omogenitate, unitate, siguranță. Sau, cum știm din anii ’90, liniște! Rețelele sociale difuzează polarizare, dihotomie, ură, fără a-și asuma nicio răspundere. „Cu cât mesajele sunt mai contradictorii, cu atât sunt oamenii mai furioși”, subliniază Applebaum.
Cu aceste instrumente noi, actori politici sau chiar actori statali pot stimula frica, frustrarea, teama de boală, de imigranți, neîncredere în instituții, disprețul pentru democrație. Ei câștigă prin acest discurs influență, resurse, putere politică, construite pe așa-numita „echivalență morală”. Adică democrația și tirania sunt același lucru, sunt echivalente.
E suficient să fie alese „teme din trecut care se potrivesc în prezent și le poți ajusta pentru un anumit public…poți crea clipuri, evoca sloganuri menite să trezească exact frica și furia”, sau să generezi simboluri puternice, identități noi, chiar dacă ele sunt false. „Oamenii sunt adesea atrași de idei autoritariste deoarece sunt deranjați de complexitate. Nu le place divizarea. Preferă unitatea”, afirmă Applebaum. Înțelegem cum a fost posibilă apariția unui Georgescu în România, care a creat iluzia unui discurs unificator, sub drapel, chiar dacă incoerența, manipularea și avalanșa de inepții i-au dominat mesajele, multiplicate de rețele rusești.
Timothy Snyder vorbește despre vulnerabilitatea instituțiilor, care țin pasul cu greu vitezei noilor forme de comunicare. Credința că instituțiile democrației vor ține piept unor guvernări radicale, extremiste, este o naivitate. Istoria a demonstrat-o la instalarea nazismului și deopotrivă a comunismului. Ele trebuie apărate, așa cum trebuie apărat spațiul privat de invazia statului și partidului unic.
Mare parte din puterea regimurilor autoritare vine din „obediența anticipativă”, din oportunismul cetățenilor care se supun benevol sau de frică. „Să renunți la fapte, înseamnă să renunți la libertate”, să renunți la adevăr, la autonomia personală înseamnă o formă de moarte civilă.
„Simbolurile de astăzi prefigurează realitatea de mâine. Observă svasticile și alte însemne ale urii…Nu te obișnui cu ele. Înlătură-le!”, îndeamnă Snyder printre cele douăzeci de lecții ale secolului XX. „Să te temi de trupele paramilitare. Când ele susțin un conducător, poliția de stat și armata se aliază, atunci sfârșitul a venit”, susține Timothy Snyder.
Sună cunoscut în România, indivizi înarmați ca pentru război îndreptându-se către Capitală, în 2024, pentru a impune un candidat eșuat, mercenari susținuți de ofițeri activi sau în rezervă din Poliție și Armată. În ceasul al doisprezecelea a fost împiedicat Horațiu Potra și hoarda să producă haosul programat. Dar complicitățile nu s-au anulat, autoritățile l-au făcut scăpat, iar justiția ezită să ia măsuri decise în legătură cu omul rușilor, Călin Georgescu.
Tot în ceasul al doisprezecelea, România a evitat instalarea unei puteri extremiste, dornice de privilegii și fără nicio soluție pentru țară, așa cum este partidul AUR. „Conglomeratul de resentimente, anxietăți și fobii ce-și zice suveranism contestă un angajament existențial. Cel vestic. Îi opune nebuloasa colectivismului gregar și nostalgia cnutului”, definește Vladimir Tismăneanu această mișcare.
Neliniștea din societate nu s-a consumat, iar democrația rămâne fragilizată. „Dacă niciunul dintre noi nu este pregătit să moară pentru libertate, atunci vom muri toți sub tiranie”, este avertismentul lui Timothy Snyder.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ Armelion)
