Președintele Nicușor Dan face o declarație politică atunci când atacă la Curtea Constituțională legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, extremism, legionarism și rasism? Și de ce vrea să întoarcă legea din drum?
Diana Șoșoacă, AUR și alți parlamentari populiști au făcut deja o contestație la CCR, iar Curtea a respins-o chiar astăzi.
Nicușor Dan argumentează în sesizarea trimisă judecătorilor constituționali neclaritatea definițiilor din lege și critică o posibilă restrângere a libertății de exprimare. E vorba despre Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002, inițiată de Vexler Silviu, deputat din partea comunității evreiești și adoptată de parlament luna trecută. Per total, textul legii se modifică destul de puțin, cresc și se lărgesc pedepsele și este accentuat termenul de legionarism.
Legea anterioară era suficient de puternică pentru a-i ajuta pe procurori și judecători să-i pedepsească pe nostalgicii legionari, pe fasciști și rasiști, doar că magistrații nu erau prea dornici să o pună în practică. Așa a scăpat, prezidențiabilul Călin Georgescu de pedeapsă, după ce procurorii l-au considerat nevinovat. De fapt, în ultimii cinci ani, procurorii au trimis în judecată cam o persoană pe an în baza acestei legi vechi de mai bine de 20 de ani. Legea din 2025 preia aproape toată legea veche, inclusiv faptul că „inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup” este „infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”.
Președintele Nicușor Dan se întâlnește cumva cu Diana Șoșoacă atunci când reclamă că legea încalcă mai multe articole din Constituție „din perspectiva dreptului la informație (art. 31), accesului la cultură (art. 33), libertății de exprimare (art. 30)”. Pe scurt, liderul de la Cotroceni invocă „lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” care completează legea nouă și care se referă la „imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, alte documente si materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.
Critica lui Nicușor Dan are loc de pe poziții conservatoare și evocă un cadru politic în care vrea să-și circumscrie viziunea politică. Sublinierea patriotismului și întoarcerea la naționalismul secolului al 19-lea sunt doar sugerate în textul critic la adresa noii legi antifasciste. În același timp, deși nu o spune, președintele lasă să se înțeleagă că discuțiile despre antisemitism, xenofobie, legionarism, fascism ar fi prea multe și ar putea avea efect invers.
Președintele se întreabă dacă nu cumva ar putea fi pedepsit și Eminescu, poetul național și se teme ca nu cumva cărțile lui să fie cenzurate. Dă și un exemplu, un fragment din Scrisoarea a III-a, deși articolele politice ale lui Eminescu sunt mult mai radicale, iar unele chiar antisemite.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: Iv(an) Ceban, interzis în România și Schengen: Pașol na turbinca, ciort!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: RADU TUTA / AGERPRES FOTO)
