În zona afectată de la salina Praid continuă să se producă sufoziuni, dar care reduc riscurile unei prăbuşiri pe termen scurt, iar pe cursurile de apă Corund şi Târnava Mică se înregistrează mortalitate piscicolă, au anunţat, vineri, autorităţile.
(N. red.: Sufoziune – spălare chimică (prin dizolvare) şi mai ales mecanică (prin transport) a particulelor solubile sau foarte fine de rocă, de către apele subterane.)
„Despre situaţia de la Salina Praid şi din Praid, din punct de vedere al siguranţei, s-au mai produs sufoziuni în zona afectată, sufoziuni care ne provoacă bătăi de cap din cauza saramurii dislocate, dar care reduc în acelaşi timp riscurile privind un colaps pe termen foarte scurt, care să aibă urmări grave. (…) Păstrăm, deocamdată, toate măsurile de siguranţă şi evacuare”, a afirmat prefectul judeţului Harghita, Petres Sandor, într-o declaraţie de presă susţinută la Praid, citat de Agerpres.
La rândul său, Luci Ervin, director tehnic la Apele Române, a spus că se continuă monitorizarea pe cursurile de apă Corund şi Târnava Mică şi se iau măsuri pentru scăderea salinităţii, fiind informate şi autorităţile din Ungaria că există posibilitatea de a fi afectate de această situaţie.
„Aseară am avut o creştere de salinitate care a început să scadă şi acum suntem pe scădere. Salinitatea astăzi este mai mică faţă de ieri după masă. Apele Române continuă evacuarea unui debit de 10 metri cubi din acumularea Bezid şi din acumularea Zetea, pentru a crea diluţia necesară pe cursul de apă Târnava Mică şi respectiv Târnava Mare. Unda de poluare în momentul de faţă, azi dimineaţă era în zona localităţii Târnăveni. (…) Monitorizăm tot cursul de apă Târnava Mică, Târnava Mare şi râul Mureş până la ieşirea din ţară. Aseară s-a informat şi partea maghiară că poate exista posibilitatea de a fi afectaţi de o creştere de salinitate. Hidroelectrica ne ajută prin uzinarea unui debit de 26 de metri cubi pe secundă din acumulările lor situate pe Mureş, care contribuie la diluţia concentraţiei de sare”, a declarat Luci Ervin.
Acesta a arătat că s-a observat mortalitate piscicolă, atât pe Corund cât şi pe Târnava Mică, mai ales în secţiunea Sărăţeni şi Sângeorgiu de Pădure, fiind estimată o cantitate de 50 de kilograme de peşte.
„Continuăm monitorizarea din oră în oră în cele două puncte, pe Corund şi respectiv pe Târnava Mică şi pe Râul Mureş, pentru a urmări unda de poluare şi a lua toate măsurile ce le putem lua pentru crearea unei diluţii corespunzătoare”, a spus directorul tehnic de la Apele Române.
La faţa locului a fost prezent şi directorul de investiţii Salrom, Nicolae Sebastian Şoltuz, care a punctat că în prezent se lucrează pe două direcţii, respectiv finalizarea traseului de ţeavă corugată, pentru a putea capta pârâul Corund şi a evita complet zonă cu probleme, şi încercarea de a ţine sub control salinitatea apei.
„Salinitatea, aşa cum ştiţi cu toţii, a crescut din cauza dislocărilor din subteran, a blocurilor masive de sare, pe care le vedeţi la suprafaţă doar sub forma de sufoziuni, dar în subteran ele lucrează ca şi prăbuşiri de blocuri, care au dus, bineînţeles, la deversarea apei saline, apei din subteran, care ajunsese deja la o concentraţie de aproape 300 de grame pe litru, deci aproape de saturaţie, şi care a fost dislocată şi a plecat în apă. Deci, astea sunt cele două direcţii pe care lucrăm. Odată ce am reuşit să terminăm prima etapă, cea de mutare, de deviere a apei pârâului pe ţevile corugate, implicit şi problema salinităţii va fi rezolvată, pentru că nu vom mai avea apă în zona aceasta”, a spus oficialul Salrom.
Acesta a mai adăugat că se studiază posibilitatea de a ocoli întreaga zonă afectată, respectiv să se pompeze apa din amonte şi să fie deversată în aval.
„Încercăm, în momentul acesta, şi am luat hotărârea, pentru aceasta este deja venit proiectantul care lucrează, în asociere cu un constructor, şi încercăm o variantă de a bypassa (ocoli n.r.) toată această zonă. Domnii de la ISU să vină cu două pompe de mare în putere, pe care să le instalăm în amonte de această zonă avariată şi cu coloane de 700 metri, am făcut noi socoteala, să evităm şi să luăm apa din amonte (…) şi să o aruncăm în aval cu mult peste zona avariată. Asta s-a discutat astăzi, proiectantul este în birou acum, acolo lucrează să vadă cum am putea, pentru că şi amplasarea pompelor este o problemă, ştiţi prea bine, toată zona fiind instabilă, pompele sunt de trei tone jumate bucata, dacă ţin eu bine în minte, deci trebuie găsit un loc unde să fie aşezate şi de unde să poată colecta apa din amonte de zona critică pentru a putea-o deversa în aval”, a precizat Nicolae Sebastian Şoltuz.
Acesta a mai punctat faptul că toate deciziile legate de lucrările efectuate pe şantier se vor lua, de comun acord, de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi specialiştii din domeniu.
Biologul Tibor Hartel: „Este o criză de guvernanță, o ruptură între oameni și instituții”
Biologul Tibor Hartel, conferențiar la Facultatea de Ştiința şi Ingineria Mediului a Universității Babeş-Bolyai, a prezentat joi fotografii realizate de László Szakács, care surprind mortalitatea piscicolă masivă de pe Târnava Mică.
Redăm mai jos postarea biologului clujean
„Mortalitate piscicolă masivă pe Târnava Mică, imagini de astăzi
Ce am temut, şi am exprimat într-o postare la începutul catastrofei, se întâmplă. Astăzi, 12 iunie, s-a documentat mortalitate piscicolă extinsă pe Târnava Mică, în aval de Praid, ca urmare a salinizării accentuate a apei. Pești morți sau pe moarte, unii sărind disperat din apă, pot fi observați în număr mare. Inclusiv specii protejate, precum boarța, au fost afectate.
Fotografii realizate azi pe malul Târnavei Mici, unde se poate vedea:
-agregare masivă de pești aproape de țărm
-indivizi morți deja sau în suferință
-exemplare tinere, ceea ce indică o lovitură asupra generației viitoare
Colegul nostru, László Szakács (el a realizat pozele, le-am postat cu permisiunea lui), este pe teren și documentează această catastrofă ecologică. Durerea vine nu doar din pierderea biodiversității, ci și din sentimentul profund de neputință. În acest moment, nu se mai poate face nimic pentru peștii afectați.
Teoria metapopulației ne spune că, în timp, Târnava Mică ar putea fi recolonizată de pești din afluenți. Dar această reconstrucție naturală depinde de:
-starea acestor afluenți
-starea populațiilor de peşti din aceşti afluenți
-dinamica dispersiei speciilor
(-cantitatea de sare care intră în râu şi durata de timp pentru care râul este poluat)
Aceasta nu este doar o urgență ecologică. Este o criză de guvernanță, o ruptură între oameni și instituții, și un semnal clar că sistemul nostru de protecție a naturii este fragil și lent în fața catastrofelor.
ALERTĂ PENTRU COLEGII IHTIOLOGI – CATASROFĂ PE TÂRNAVA MICĂ
Aş dori să alertez colegii ihtiologi să meargă şi să colecteze peştii morți, să documenteze structura pe vârsta şi alte variabile populaționale, numărul de specii etc. Acum. Important. Să nu rămână această catastrofă fără documentare. Mulțumesc, Tibor Hartel”.
Vineri, Tibor Hartel a revenit cu noi mesaje despre catastrofa ecologică provocată de cresșterea salinității pe cursurile de apă. „Primesc fotografii de la colegii aflați pe teren. Catastrofa este enormă. Cinci poze, zece specii de pești morți, grămadă. În curând va începe putrezirea lor. Oricum, acum este deja prea târziu pentru lamentări. Cercetătorii de pe teren își fac treaba. În acest moment, absolut toată atenția trebuie îndreptată spre oprirea poluării și sprijinirea oamenilor afectați din Praid și de-a lungul râului contaminat”, a scris biologul clujean.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: László Szakács / Sursa foto: Tibor Hartel – Facebook)
