Recent, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a susținut într-un interviu că ofițerii din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA) care au ştiut că militari români au participat ca mercenari la acţiunile din Congo vor fi daţi afară. Față de acestă afirmație hazardată, procurorul militar Bogdan Pîrlog atrage atenția aupra mai multor aspecte.
Astfel, spune Pîrlog, „participarea militarilor și polițiștilor sau a foștilor militari și polițiști la diverse programe în zone cu probleme de securitate sau chiar în zone de război prin intermediul unor firme de securitate internaționale, prin intermedierea lui Horațiu Potra, are loc de vreo 10 ani. Nu era niciun secret și nu era nimic ilegal, în sine. Aspecte penale puteau apărea la cei care intrau fictiv în concediu medical sau în concediu de creștere a copilului. Dar aici nu vorbim de participarea la „mercenariat” ci de falsuri ș.a. comise de cei care plecau”, arată procurorul pe Facebook, care completează că „ ceea ce se întâmpla în Congo, intra sub jurisdicția SIE și nu DGIA”.
Anchetatorul militar mai arată că „există un număr de dosare penale în lucru, privind modul în care o parte din cadrele celor două ministere au plecat „la muncă” în Congo, inclusiv ca urmare a unor informări din partea DGIA, care și-a făcut treaba pe bucata lor de competență”.
Taberele opuse din Parchetele militare
Pîrlog mai spune că în sistemul parchetelor militare se regăsesc două filosofii care se bat cap în cap. Prima, „dominantă în zonele „palierelor superioare de jurisdicție” unde de obicei se duce o luptă cruntă cu plictiseala cronică,(…) care consideră că rolul procurorilor militari este să protejeze militarii” și a doua, care consider că „rolul procurorilor militari este să protejeze societatea prin protejarea structurilor militare, îndepărtând din cadrul acestora „merele stricate”. Această filosofie este apreciată de structurile cu atribuții de protecție, control și audit din cadrul MAPN, între acestea și DGIA”.
Pîrlog laudă actuala conducere a DGIA care, spre deosebire de vechea conducere, este „o echipă de conducere de tip profesionist, integru”.
Despre fosta conducere a serviciului secret
Procurorul militar mai precizează că fosta conducere a serviciului secret al Armatei acționa în sensul dezinformării ministrului Apărării, lucru pe care nu mai vrea să-l experimenteze „Am trăit experiențe suprarealiste când în fruntea DGIA era un personaj pe sufletul băieților care îl alimentează pe ministru și nu vreau să se repete vremurile acelea. Dacă ministrul apărării chiar vrea să contribuie în vreun fel la însănătoșirea sistemului, îi recomand să se aplece asupra operaționalizării componentei de cercetare penală din cadrul poliției militare care trebuia făcută de acum aproape 3 ani sau să facă modificările legale și infralegale solicitate de către CSM”, mai arată Pîrlog pe Facebook.
Citește și: Expert Forum prezintă marii finanțatori ai partidelor politice în anul 2024
Fosta conducere a DGIA a fost asigurată de Marian Paul Hăpău. El a fost trecut în rezervă în 2022 și înlocuit cu Petru Băiceanu, fostul șef al Direcției Contrainformații și Securitate Militară.
Recent, într-un interviu pentru news.ro, ministrul Moșteanu a spus că nu poate lăsa aşa lucrurile, pentru că în acel episod deosebit de periculos a fost vorba fie de complicitate, fie de incompetenţă din partea serviciilor secrete româneşti şi nu e plauzibil ca liderul companiei de mercenari, Horaţiu Potra, să aibă arsenal şi milioane cash în casă fără ca serviciile să ştie.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
