Alegerile generale de peste nici trei ani par depărtate, după anul de pomină 2024 când au fost nesfârșite teste electorale. Partidele își văd acum de conflictele lor din țară iar politicienii au uitat complet că în afara României trăiesc, în țări din Europa, peste 3 milioane de români înregistrați oficial, conform Eurostat. Estimările mai largi duc cifra la 4-4,5 milioane. În preajma anului 2028 voturile lor vor fi din nou vizate. Până atunci, diaspora este ignorată.
Dincolo de opțiunile politice, de nivelul de educație și cultură, oamenii din diaspora românească au o imagine similară despre clasa politică și manifestă o antipatie declarată:
„Ce lipsește politicienilor din România e voința să facă ceva. Se fură – dar se fură peste tot. Problema în România este că ăsta este interesul principal”. (medic, Franța, votant Nicușor Dan)
„Să-i intereseze și de oameni, nu de ei înșiși (..) atâta timp cât ei își bagă banii în buzunar lumea poate să moară în stradă. Avem nevoie de un om pe care să-l intereseze de noi, de oameni, de comunitate, de țară nu doar de el și de binele lui și de binele familiei lui”.
(femeie de serviciu în Marea Britanie, votantă George Simion)
„A fost mult mai ușor să voteze tăierea banilor la proști decât să taie la ei subvenționarea partidelor – de pensii speciale nici mai spun. Procurorii și judecătorii pot să iasă la pensie la 47 de ani (..) noi suntem proștii lor?”. (șofer, Marea Britanie, votant George Simion)
„Ar trebui să fie mai aplecați către popor și mai puțin către buzunarul lor propriu” (aprobare unanimă din partea celorlalți participanți)”. (asistentă medicală, Italia, votantă Nicușor Dan)
Afirmațiile sunt citate în studiul Diaspora neascultată, semnată de sociologul Barbu Mateescu, care a stat de vorbă cu 72 de români cu opțiuni electorale diferite din Austria, Franța, Italia, Spania, Germania și Marea Britanie în 9 focus grupuri. Lucrarea a fost publicată în 2025 cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer.
Una din reacțiile interlocutorilor care poate explica orientarea unei mari părți din diasporă spre partide extremiste ca AUR și SOS este furia în fața privilegiilor, corupției politice și a politizării instituțiilor din România. Să nu uităm că un personaj toxic ca Diana Șoșoacă și un aventurier ca Luis Lazarus au fost propulsați cu voturile diasporei în Parlamentul European, unde fac notă disonantă față de orice conduită civilizată.
Emoții în relația cu țara
Situația diasporei este complexă și, totodată, complicată, cu trăsături specifice țărilor unde sunt stabiliți sau muncesc românii.
Alina Dolea, profesor asociat de comunicare strategică și diplomație publică la Universitatea Bornemouth University, Marea Britanie, interesată de profilul diasporei românești, a trasat câteva caracteristici regăsite la majoritatea celor plecați din România: rușinea, teama, complexele de inferioritate, trauma plecării din România, adică „suferința lăsării în urmă a celor dragi, a mormintelor, a limbii, a mâncării etc.”, toate fiind costuri emoționale ale migrației.
Cercetătoarea notează, într-o intervenție pe FB, că vulnerabilitățile românilor din diaspora îi fac deosebit de „susceptibili la manipulare, dezinformare, exploatare (inclusiv exploatare de tip sclavie modernă, trafic de persoane), la promisiuni de apartenență (la anumite grupuri unde sunt văzuți, auziți și unde contează) și la promisiuni de ‘răzbunare’ pentru durerea și nedreptățile pe care le-au suferit”.
Concluziile studiului realizat de Barbu Mateescu pe teren, cu instrumente sociologice, confirmă observațiile legate de vulnerabilitatea diasporenilor. Votanții lui Simion și ai lui Călin Georgescu se simt cu precădere ignorați, lipsiți de putere, pesimiști, în căutarea unei figuri izbăvitoare, care să le facă dreptate. „Am vrut o schimbare rapidă, un lider care să se lupte cu sistemul [mai degrabă] decât continuitate și un ritm lent de reforme”, declara un angajat în Germania, votant George Simion.
Ceea ce i-ar mulțumi pe votanții lui Simion, atât din țară, cât și din străinătate, ar fi o formă de „etatism retribuționist”, cum o numește Mateescu, adică un stat puternic care să ia de la bogați și să dea la săraci. „Apariția unui partid de stânga care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României și implicit și a diasporei muncitorești ar avea un impact extrem de defavorabil asupra viitorului AUR”, atrage atenția sociologul.
Exasperare cu lacrimi
Scene recurente de pe TikTok prezentau femei și bărbați plângând după anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale, când Călin Georgescu a fost scos din joc.
Sentimentul lipsei de relevanță are ca efect exasperarea și o „percepție trohaică” a suveraniștilor, adică descendentă, pesimistă „cu privire la destinul comunității naționale…ușor de confundat cu conservatorismul…În acest context, Călin Georgescu este în continuare reperul principal pentru disapora suveranistă”, conchide sociologul.
„Eu l-am votat pe George Simion deoarece în spatele acestui om este un om care chiar își iubește țara: Călin Georgescu”, declară o chelneriță din Germania, votantă George Simion.
Rețelele sociale și presa au un rol în formarea acestei percepții. Cu toate că sunt conștienți de capacitatea de manipulare a rețelelor sociale și a mass-media, diasporenii votanți ai lui Simion nu se feresc nici de teoriile conspirației, nici de informațiile false, pe care le distribuie. Ei frecventează în special TikTok și Facebook, Realitatea Plus și personaje ca Tucă și Cristoiu, concluzionează studiul.
O manipulare care a prins în diaspora, ca de altfel și în țară, este că ajutorul dat Ucrainei este luat de la gura românului, cum reiese dintr-un dialog al votanților lui Simion din Spania:
„Din câte am înțeles un copil ucrainean primește alocație de 3000 de lei, un copil de-al nostru în România primește 290 de lei”; „Lumea moare de foame în România și el [Nicușor Dan] trimite arme în Ucraina și apoi Ucraina ni le vinde nouă pe bani”.
Indiferent de nivelul de educație, românii din diaspora se declară nemulțumiți de absența unor explicații clare, oficiale, privind anularea alegerilor. Este și aceasta o cauză a puternicei antipatii a suveraniștilor față de Nicușor Dan.
„E pus în funcție de serviciile noastre ca să distrugă tot ce-a mai rămas de distrus în România. E o persoană manipulabilă. (..) Bruxelles-ul, Uniunea Europeană avea nevoie de o marionetă care să facă exact ce i se spune pentru a distruge tot ce-a mai rămas român”, e de părere o femeie de serviciu din Italia, votantă George Simion, despre președintele Nicușor Dan.
„Nici măcar nu știe să vorbească, să lege două cuvinte”, spune un șofer din Marea Britanie, votant George Simion.
Diaspora muncitorească și diaspora intelectuală
Există o diferență între ceea ce este numit „diaspora muncitorească” și „diaspora sofisticată”, care frecventează mai degrabă Digi TV, parțial Antena3/CNN, Recorder și G4Media, așa cum se vede o diferență între românii proveniți din orașe mari și cei proveniți din orașe mici sau din mediul rural. Pentru că legătura cu țara continuă să fie strânsă, ei văd în vizitele făcute o dată sau de două ori pe an dacă s-a schimbat ceva (vezi marile orașe), sau dacă totul stagnează, ca în orașele mici și la sate.
Votanții lui Nicușor Dan, în mare parte educați, au o atitudine pozitivă față de condițiile lor de viață în țările unde sunt stabiliți sau lucrează, fiindcă nu se simt discriminați, ca votanții lui Simion. Ei sunt dispuși să vadă și progresele din țară, dar sunt de acord cu ceilalți în privința corupției și a birocrației care ar trebui reduse.
Cu toate că nu îl votează pe Nicușor Dan căruia îi reproșează lipsa de prestanță, „o capacitate comunicațională inadecvată și lipsa acțiunilor de impact”, suveraniștii din diaspora nu au o imagine strălucită nici despre George Simion, chiar dacă l-au votat:
„În practică atașamentul față de liderul AUR este limitat, acesta fiind apreciat doar în măsura în care imaginea sa este conectată cu cea a lui Călin Georgescu. În cazul în care această poziționare pare surprinzătoare, merită luat în considerare faptul că George Simion a primit în diaspora în primul tur al alegerilor din 2024 (doar) 96 469 voturi, dar în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul următor 912 806, adică aproape de zece ori mai multe, diferența fiind dată de votanți Georgescu din primul tur al prezidențialelor din 2024 precum și de persoane înfuriate de anularea alegerilor”, arată studiul.
În mod paradoxal, relația suveraniștilor cu biserica ortodoxă este mai slabă decât se percepe din țară. Ei apelează la comunitatea religioasă, în special cea evanghelică, mai ales pentru ajutor.
Ce așteaptă diaspora românească
• Politicieni cu expertiză și responsabilitate
• Reducerea birocrației
• Transparență instituțională
• Îmbunătățirea sistemului de sănătate
• Reforme în sistemul administrativ
• Implicarea unor companii românești în străinătate
• Predictibilitate în economie
Nici dacă aceste condiții ar fi îndeplinite, suveraniștii declară că nu s-ar întoarce în țară. Nici tinerii aflați la studii. Într-o mică măsură sunt deschiși ideii membrii „diasporei sofisticate”.
„E ceva ce nu prea poți să-ți imaginezi la ora actuală. E un vis pe care-l poți avea timp de două secunde și apoi imediat te lovește realitatea în cap”, afirmă un paznic din Spania, votant George Simion, despre visul întoarcerii acasă.
(Fotografie deschidere: femei care se întorc de Paști în România / Credit: Brîndușa Armanca)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
