Dictatorii din spatele alegerilor – cine sunt liderii politici autoritari aleși sub aparență democratică

Data:

Nayib Bukele, președintele El Salvador, a apărut în atenția internațională după ce reușit să deschidă o portiță în Constituție care îl poate face președinte pe viață, în teorie. Bukele a trecut prin parlament, cu ajutorul partidului său „Idei Noi”, o reformă constituțională care prelungește mandatul președintelui la 6 ani și elimină numărul maxim de mandate pe care îl poate avea un președinte, arată BBC. Și nu este singurul care abuzează de votul popular pentru a deveni un lider autoritar.

La începutul acestui an, unul dintre cele mai cunoscute indexuri ale democrației, realizate de The Economist, a scos la iveală că în prezent doar 6,6% din populația lumii trăiește în regimuri democratice. Cu doar 10 ani în urmă, procentul era de 12,5%. 

Conceptul de democrație a evoluat constant de la ceea ce instinctiv atribuim vieții din Atena antică. Democrația înglobează astăzi lucruri care le-ar fi părut străine grecilor, precum domnia legii sau drepturile fundamentale ale omului.

Vaca sacră: votul

Un lucru a rămas mai mult sau mai puțin neschimbat de la “invenția” democrației, și anume votul. Orice regim politic care se imaginează democratic trebuie să se sprijine pe actul votului, unde oamenii decid prin sisteme complexe de alegere cine ar trebui să-i conducă.

Președintele El Salvadorului este doar unul dintre liderii autoritari care respectă ca la carte regula: câștigarea puterii, consolidarea puterii, subminarea opoziției și tuturor celorlalte forțe din stat, iar în final modificarea Constituției care să confere puteri depline.

În Europa suntem foarte familiarizați cu noțiunea de „democrație iliberală”, termen făcut faimos de Viktor Orban în Ungaria, care și el a reușit prin partidul său Fidesz să modifice constituția în 2011, oferind astfel partidului posibilitatea de a atinge mai ușor majoritatea în parlament.

Citește și: „Fără autostrăzi Moldova este într-o situație de inferioritate suplimentară”: de vorbă cu istoricul și activistul Dorin Dobrincu despre vulnerabilitatea economică și de securitate a Moldovei

Democrațiile iliberale sunt în general regimurile unde lideri autoritari ajung la putere prin vot democratic. Odată ce ajung să dispună de majorități largi, pot schimba cu ușurință legi incomode sau chiar să facă reforme constituționale care să le garanteze mai mult timp la putere.

Fie că se numesc democrații iliberale sau hibride, aceste regimuri sunt caracterizate de lideri care își păstrează puterea prin votul popular. Mulți dintre ei reușesc să-și păstreze puterea printr-un vot cel puțin corect procedural, cum este cazul Ungariei, dar mulți alți lideri autoritari transformă alegerile doar într-un simulacru, fiind deseori invocate probleme precedurale grave sau represiune agresivă a opoziției.

Formalitatea numită Constituție

Schimbarea Constituției este un resort foarte popular printre liderii care își consolidează puterea pentru a-și prelungi mandatul. Vladimir Putin a schimbat Constituția în 2020 pentru a-și prelungi mandatul până în 2036 sau în Coasta de Fildeș actualul președinte Alassane Ouattara a schimbat luna trecută de asemenea Constituția pentru a-i permite în nouă candidatură anul acesta, arată Al Jazeera.

El Salvador, Venezuela, Uganda, Cameron, Coasta de Fildeș, Republica Central Africana, Guineea Ecuatorială, Belarus, Rwanda, Azerbaijan sau Togo, toate sunt state unde liderii se află la putere de zeci de ani, justificandu-si legitimitatea prin votul cetățenilor.

În Camerun în acest an vor avea loc alegeri prezidențiale, unde actualul președinte și-a anunțat intenția de a candida. Paul Biya are totuși 92 de ani și este președinte din 1982, de peste 40 de ani, iar ultimele alegeri, din 2018, le-a câștigat cu peste 70%.

Similar în Uganda, Yoweri Museveni (80 de ani) se află la putere din 1986. Și el și-a manifestat intenția de a candida la următoarele alegeri din 2026.

Mai aproape de România, se găsește cel mai longeviv lider European în prezent, Aleksander Lukashenko, care se află la conducerea Belarusului din 1994. Ultimele alegeri de anul acesta le-a câștigat cu aproape 90%.

Toți acești lideri autoritari au ajuns la putere și își mențin puterea prin alegeri. Fie că alegerile sunt corecte sau nu, ele reprezintă un instrument de legitimizare suficient de puternic. 

Alternanța la putere rămâne unul dintre cele mai importante aspecte ale unui regim democratic funcțional. Posibilitatea ca opoziția să preia puterea prin alegeri este fundamentală pentru a opri alunecările anti-democratice și excesul de putere.

Nayib Bukele confirmă tendința globală de regres a democrației. Instrumentele subminării democratice rămân aceleași, dar personajele se schimbă. Sau cum am văzut în alte exemple, rămân chiar aceeași actori.

Citește și: Suveraniștii români, confruntați la Chișinău: expulzări și acuzații de legături dubioase cu Rusia

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: Viktor Orban (stanga sus), Nayib Bukele (dreapta sus), Alexandr Lukashenko (stanta jos), Paul Biya (dreapta jos))

spot_imgspot_img
Robert Olteanu
Robert Olteanu
Absolvent de științe politice și masterand în dezvoltare internațională și ajutor umanitar. Pasionat de diplomație, cinematografie și literatură.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related