O campanie sofisticată de dezinformare care a împiedicat un vot liber, cheltuieli publice preelectorale necontrolate și interferențe externe au făcut ca un „candidat TikTok” pro-rus de extremă dreapta să câștige cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, din noiembrie 2024. Datele Digital News Report 2025 explică de ce alegerile prezidențiale, anulate și apoi reluate în mai 2025, au fost disputate în cele din urmă de doi candidați prezenți în mass-media tradiționale.
Marți, 17 iunie, echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București (FJSC, UB), coordonată de prof. univ. dr. Raluca Radu, a lansat rezultatele celei de-a 14-a ediții internaționale a Reuters Institute Digital News Report 2025 (#DNR25). Această ediție cuprinde rezultatele unei cercetări academice a consumului de informație și opinie a audiențelor digitale din 48 de piețe de media, inclusiv România, acoperind jumătate din populația globului. Echipa Universității din București este, pentru al 9-lea an consecutiv, partenerul Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, în cel mai mare studiu din lume, multianual, despre consumul de informație și opinie al audiențelor digitale, atât pentru media tradiționale, cât și pentru online.
Rezultatele acestei ediții a Digital News Report au fost prezentate de prof. univ. dr. Raluca Radu, de lector univ. dr. Manuela Preoteasa și de lector univ. dr. Antonia Matei, din Departamentul de Jurnalism al FJSC, UB. Prezentarea rezultatelor de cercetare a fost urmată de o discuție despre încrederea în presă în timpul celei mai încărcate perioade electorale din ultimele trei decenii, cu Cristina Guseth (Freedom House & PRESSHub), Mihai Rădulescu (TVR), Flavia Voinea (Societatea Română de Radiodifuziune) și Mihai Voinea (Recorder). Dezbaterea a fost moderată de jurnalista Emilia Șercan, lector univ. dr. la FJSC, UB. Înregistrarea dezbaterii poate fi urmărită pe canalul de YouTube @DigitalNewsReport.România.
Cu un mix de jurnalism de investigație, informație politică prezentată echilibrat, fapt divers, emisiuni populare și filmele de acțiune, ProTV rămâne brandul de top online și offline, pentru publicul digital din România. Printre mărcile de top se numără Antena 1, Realitatea TV, România TV, HotNews și Adevărul, deținute de proprietari români, ProTV și Europa FM, deținute de proprietari cehi, și Libertatea, deținută de proprietari elvețieni, alături de posturile de televiziune și de radio de serviciu public. Se adaugă Digi 24 și Kanal D, care aparțin unor societăți cotate la bursă din România și, respectiv, Turcia. În top intră două noi branduri online, Recorder și G4Media, care au un model de afaceri diferit, bazat pe donații și granturi.
Topul brandurilor de media folosite în ultima săptămână
Q5A. Pe care dintre următoarele branduri le-aţi folosit pentru a accesa ştiri offline în ultima săptămână / cel puţin 3 zile (prin televiziune, radio, materiale tipărite şi alte surse media convenţionale)? Selectaţi toate variantele aplicabile. q5ai. Pe care dintre acestea, dacă este cazul, le-aţi folosit cel puţin 3 zile? Selectaţi toate variantele aplicabile. Q5B. Pe care dintre următoarele branduri le-aţi folosit pentru a accesa ştiri online în ultima săptămână/ cel puţin 3 zile (prin site-uri web, aplicaţii, reţele de socializare şi alte forme de acces pe Internet)? Selectaţi toate variantele aplicabile. Baza: Tot eșantionul – 2003.
Autorul paginii despre România din Digital News Report, Raluca Radu, explică:
„Recorder este cunoscut pentru investigații și jurnalism video explicativ. Podcastul său, lansat în 2023, a devenit o sursă favorită de știri printre ascultători de podcast anul trecut. G4Media a început ca un site de știri și investigații despre politică, justiție și corupție și ulterior și-a extins gama de subiecte. Intrarea Recorder și G4Media în lista celor mai utilizate branduri de media marchează o nouă eră pentru redacțiile românești, arătând că jurnalismul de calitate este sustenabil.”
Digital News Report remarcă faptul că, în România, piața de media a avut venituri care au depășit pragul de 1 miliard de euro, ca urmare a evenimentelor sportive (UEFA și Jocurile olimpice de vară) și a alegerilor de la toate cele patru niveluri (locale, parlamentare, europene și prezidențiale). Piața publicitară a fost estimată de Initiative Media la 778 milioane de euro – un nivel record. Alte 180 de milioane de euro au provenit de la bugetul de stat, pentru televiziunea publică, radioul public și Agenția Națională de Presă. Partide politice și candidații au folosit cel puțin alte 150 de milioane de euro din fonduri publice pentru campanii de comunicare, conform Expert Forum și Snoop.
Autorul paginii despre România din Digital News Report, Raluca Radu, comentează:
„O parte din acești bani publici au fost folosiți pentru a cumpăra materiale de presă pozitive ceea ce, în mod surprinzător, a fost permis de către Consiliul Național al Audiovizualului. ActiveWatch și Snoop au dezvăluit că posturile de televiziune au taxat candidați pentru emisiuni cu plată, etichetate ca programe electorale, dar realizate de jurnaliștii posturilor, cu până la 200.000 EUR fiecare. În ciuda tuturor acestor cheltuieli, Călin Georgescu, un candidat fără personal, fără partid, cu buget electoral declarat zero și o expunere foarte limitată în mass-media tradițională a câștigat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.”
Călin Georgescu a avut o campanie pe platforme sociale precum Facebook, YouTube și TikTok cu mesaje anti-NATO, anti-Uniunea Europeană, pro-Rusia și mesajele de extremă dreaptă. Datele Digital News Report arată că aproape 8 din 10 persoane (78%) folosesc cel puțin o rețea de socializare pentru a se informa și a discuta despre știri. Un sfert din respondenți folosesc TikTok ca sursă de știri. Șase din zece persoane până în 35 de ani folosesc o rețea de socializare bazată pe imagine sau video pentru a se informa.
Mediile de informare din ultima săptămână
Q3. Pe care dintre următoarele surse, dacă este cazul, le-aţi folosit în ultima săptămână ca sursă de ştiri? Selectaţi toate variantele aplicabile. Baza: Tot eșantionul ≈ 2000. Notă: În 2023 eșantionul a fost modificat pentru a fi reprezentativ și la nivel de educație, alături de vârstă, sex și regiune.
Cu toate acestea, mass-media tradiționale sunt încă relevante. Alegerile prezidențiale anulate și creșterea tensiunilor în societate au sporit atât anxietatea publicul digital cât și apetitul lui pentru informație. Redacții principale și echipele de jurnalism de investigație stabilesc în continuare agenda publică. Un sfert din publicul digital (26%) declară că are încredere în presă în general, iar trei din zece (31%) spun că au încredere în redacțiile pe care aleg să le urmărească. Cu toate acestea, în perioada ianuarie-februarie 2025, peste jumătate (56%) dintre cei care au spus că nu au încredere în presă și trei sferturi (74%) dintre cei care au declarat că au încredere au urmărit cel puțin cinci redacții în săptămâna dinaintea sondajului. Alături de sursele online, inclusiv platformele de socializare, televiziunea rămâne un mediu de informare preferat de publicul digital.
În România, studiul a fost făcut prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada 14 ianuarie – 19 februarie 2025, pe un eșantion de 2003 persoane. Rezultatele se referă numai la publicul digital, reprezentat pe criterii de vârstă, sex, regiune și educație, iar diferențe de +/- 2% nu sunt considerate relevante din punct de vedere statistic.
La nivel internațional,
Audiențele urmăresc știrile video și influencerii online, provocând îngrijorări legate de informarea greșită și dileme noi pentru editorii tradiționali
Roboții de chat AI devin, de asemenea, o sursă alternativă de știri, iar 12% dintre publicul mai tânăr din eșantionul nostru global îi folosește pentru a obține informații despre evenimentele actuale.
În acest an, Digital News Report, al Institutului Reuters, documentează modul în care o trecere accelerată către consumul de știri prin intermediul rețelelor de socializare și al platformelor video diminuează și mai mult influența organizațiilor de știri tradiționale și supraalimentează un mediu alternativ fragmentat care conține o serie foarte diversă de podcasteri, YouTuber-i și TikToker-i. În același timp, chatbot-urile alimentate de inteligența artificială (AI) generativă apar ca o nouă modalitate de a accesa informațiile, în special pentru persoanele sub 35 de ani – provocând îngrijorări cu privire la o potențială pierdere a traficului care vine din motoarele de căutare către site-urile și aplicațiile editorilor.
În ciuda acestui fapt, publicul rămâne în mare parte sceptic cu privire la știrile pe care le găsește atât pe platformele sociale, cât și pe cele de inteligență artificială, parțial din cauza îngrijorărilor legate de accesul la conținut de încredere. Influencerii online și politicienii sunt văzuți ca cele mai mari amenințări în această privință, în timp ce majoritatea se așteaptă ca AI generativă să facă știrile mai accesibile financiar, dar mai puțin precise și mai puțin demne de încredere. Aceste preocupări ar putea oferi oportunități pentru editori, deoarece publicul spune că urmărește în continuare brandurile de presă atunci când dorește informații de încredere, preferându-le altor surse cum ar fi politicienii, influencerii și contactele personale de încredere.
Pe măsură ce crește tensiunea pe subiectul moderării conținutului pe rețelele de socializare, publicul este împărțit în a decide dacă platformele ar trebui să elimine mai mult sau mai puțin conținut care poate fi fals, dar nu ilegal. Există diferențe puternice între SUA și Europa și între ideologii, cei de dreapta fiind mai predispuși să fie împotriva eliminării conținutului. Nivelurile de încredere în informația de presă rămân stabile pentru al treilea an consecutiv, dar evitarea selectivă a știrilor este încă la un nivel record, pe fondul conflictelor din Gaza și Ucraina.
Acestea sunt câteva dintre concluziile cheie ale celei de-a 14-a ediții a Digital News Report, care se bazează pe un sondaj online efectuat pe aproape 100.000 de persoane din 48 de piețe. Raportul este disponibil online la www.digitalnewsreport.org/2025.
Trecerea la platformele sociale și video este din ce în ce mai importantă
În toate țările, interacțiunea cu sursele media tradiționale, cum ar fi televiziunea, presa scrisă și site-urile de știri, continuă să scadă, în timp ce dependența de rețelele de socializare, de platformele video și de agregatorii online este în creștere. Această schimbare a permis politicienilor precum Donald Trump în SUA și Javier Milei în Argentina să ocolească mass-media tradițională, și să se folosească în schimb de influenceri din social media, de podcasteri și de YouTuber-i aliniați politic. În sondajul nostru din SUA, care a avut loc imediat după inaugurare, utilizarea rețelelor de socializare (+6 puncte) a depășit televiziunea pentru prima dată, dar nu a existat o „creștere” echivalentă pentru sursele tradiționale.
Proporția celor care au folosit fiecare tip de media ca sursă de știri în ultima săptămână: 2013-2025
Q3. Pe care dintre următoarele surse, dacă este cazul, le-aţi folosit în ultima săptămână ca sursă de ştiri? Baza: Eșantionul total din fiecare an, ≈ 2000. Notă: nu există date pentru 2014. A existat o schimbare de eșantion și de ponderare în 2021.
Pe toate cele 48 de piețe, publicul a devenit mai dependent de platformele sociale și și platformele video, 44% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spunând că aceste rețele sunt principala lor sursă de știri. În același timp, proporția tuturor persoanelor care consumă videoclipuri sociale a crescut de la 52% în 2020 la 65% în 2025. În Filipine, Thailanda, Kenya și India, mai mulți oameni spun acum că preferă să urmărească știrile decât să le citească, încurajând trecerea la news creators (mai precis, creatori de conținut informativ video, bazat fie pe materiale originale, fie pe jurnalism explicativ).
În unele țări, aceste personalități joacă un rol semnificativ în modelarea dezbaterilor publice. O cincime (22%) din eșantionul nostru din Statele Unite spun că au aflat diverse știri sau comentarii de la popularul podcaster Joe Rogan în săptămâna de după inaugurarea prezidențială, ar acest procent include un număr disproporționat de tineri bărbați, un grup la care mass-media tradițională ajunge cu greu.
Proporția celor care au văzut una dintre aceste persoane discutând sau comentând știri în ultima săptămână
După sex, vârstă și înclinații politice
Q5c. Pe care dintre aceste persoane le-ați văzut discutând sau comentând știrile în ultima săptămână? Baza: U35 = 601, 35+ = 1452, Bărbați = 974, Femei = 1079, Stânga = 476, Centru = 867, Dreapta = 454.
Impactul acestui fenomen este diferit în regiuni diferite. Vedem YouTuber-i, Instagramer-i și TikToker-i proeminenți care ajunge la audiențe numeroase în India, Brazilia, Indonezia și Thailanda, toate țări cu populații mai tinere care utilizează intensiv rețelele de socializare.
În țările europene, există mai puțini creatori importanți care au reușit să se impună, cu unele excepții. În Franța, Hugo Travers (HugoDécrypte) ajunge la 22% dintre persoanele sub 35 de ani, cu conținut distribuit în principal prin YouTube și TikTok.
Autorul principal Nic Newman subliniază semnificația acestor tendințe:
„Creșterea importanței videoclipurilor din rețelele de socializare și a informațiilor prezentate de diverse personalități reprezintă o altă provocare semnificativă pentru editorii tradiționali care se luptă să-și adapteze conținutul și tonul la aceste medii foarte diferite. Videoclipurile online pot fi o modalitate bună de a atrage publicul mai tânăr, dar există foarte puține avantaje comerciale pentru editori, deoarece consumul de informație are loc mai degrabă pe platforme, în dauna site-uri de știri deținute și operate de redacții. Editorii se confruntă, de asemenea, cu o pierdere a influenței, politicienii populiști căutând din ce în ce mai mult să ocolească interacțiunea cu jurnaliștii și să lucreze cu influenceri care îi simpatizează.”
TikTok este rețeaua de socializare și video cu cea mai rapidă creștere în sondajul din acest an, adăugând încă 4 puncte procentuale, pe toate piețele, pentru accesul la știri (17%) și ajungând la 49% din eșantionul nostru online din Thailanda (+10 puncte) și 40% în Malaysia (+9). Dar, în același timp, oamenii din aceste piețe văd rețeaua ca fiind una dintre cele mai mari amenințări atunci când vine vorba de informații false sau înșelătoare, împreună cu Facebook, o sursă de îngrijorare publică pe scară largă de mai mult timp.
Audiența pentru X-ul lui Musk se deplasează spre dreapta, fără a pierde acoperirea
Datele noastre arată că utilizarea X pentru știri este stabilă sau în creștere pe mai multe piețe, cu cea mai mare creștere în Statele Unite (+8 puncte pentru știri față de anul trecut, acum ajunge la 23%), Australia (+6) și Polonia (+6). De când Elon Musk a preluat rețeaua în 2022, mult mai mulți oameni de dreapta, în special bărbați tineri, s-au îndreptat către rețea, în timp ce unele audiențe progresiste au părăsit-o sau o folosesc mai rar. Rețele rivale, precum Threads, Bluesky și Mastodon, au un impact redus la nivel global, cu o acoperire de 2% sau mai puțin pentru știri.
Proporția celor care au folosit Twitter/X pentru știri în ultima săptămână în funcție de înclinații politice: 2021-2025
Țări selectate
Q12b. Pe care dintre următoarele platforme, dacă este cazul, le-aţi folosit pentru a găsi, citi, urmări, distribui sau discuta ştiri în ultima săptămână? Baza: Stânga/dreapta în fiecare an în 12 țări selectate: Marea Britanie, SUA, Spania, Germania, Franța, Italia, Danemarca, Finlanda, Australia, Japonia, Brazilia și Irlanda ≈ 4100/3800.
În general, peste jumătate din eșantionul nostru (58%) spun că sunt îngrijorați de capacitatea lor de a deosebi ceea ce este adevărat de ceea ce este fals atunci când vine vorba de știri online, o proporție similară cu anul trecut. Îngrijorarea este la cel mai înalt nivel în Africa (73%) și Statele Unite (73%) – unde utilizarea rețelelor de socializare este ridicată – iar cele mai scăzute niveluri sunt în Europa de Vest (46%).
Între timp, pe măsură ce se intensifică discuțiile despre moderare, verificarea faptelor și libertatea de exprimare în social media, publicul este împărțit dacă companiile de social media ar trebui să elimine mai mult sau mai puțin conținut care poate fi fals sau dăunător, dar nu ilegal. Respondenții din Marea Britanie și Germania sunt cei mai predispuși să spună că se elimină prea puțin, în timp ce cei din Statele Unite sunt împărțiți, cei de dreapta crezând că mult prea mult conținut este deja eliminat, iar cei de stânga spunând contrariul.
Proporția celor care cred că prea puțin conținut dăunător (dar legal) este eliminat din rețelele de socializare și video
Țări selectate
Q1_social_2025. Gândindu-vă la modul în care rețelele de socializare și cele video online îndepărtează uneori conținutul considerat dăunător sau ofensator (pe lângă conținutul ilegal), care afirmație este cea mai apropiată de opinia dvs.? Baza: Eșantionul total din fiecare țară ≈ 2000.
Atitudini față de utilizarea AI generative în știri
Sondajul Digital News Report a avut pentru prima dată o întrebare despre utilizarea chatbot-urilor AI, ca motoarele de căutare și alte platforme care integrează știri în timp real în serviciile lor de bază. Numărul celor care utilizează roboți de chat pentru știri este încă relativ mic în general (7% în fiecare săptămână), dar este mai mare la persoanele sub 35 de ani (12%). ChatGPT rămâne cel mai menționat serviciu AI pentru știri, urmat de Gemini de la Google și Meta AI, deși cifrele ar putea fi și mai mari, deoarece s-ar putea să nu fie întotdeauna clar pentru consumatori când folosesc inteligența artificială generativă (Gen AI). Sondajul nostru arată, de asemenea, că alte forme de agregare devin din ce în ce mai importante, cum ar fi linkurile de știri promovate pe telefoanele Android (Google Discover).
Având în vedere că mulți editori caută să folosească AI pentru a personaliza mai bine conținutul informativ, sondajul constată opinii mixte din partea publicului, o parte fiind îngrijorați că vor pierde știri importante. În același timp, există un anumit interes pentru a face știrile mai accesibile sau mai relevante, inclusiv rezumarea (27%), traducerea materialelor de presă în diferite limbi (24%), recomandări mai bune de articole (21%) și utilizarea chatbot-urilor pentru a pune întrebări despre știri (18%).
În general, publicul din majoritatea țărilor rămâne sceptic cu privire la utilizarea AI pentru știri și se simte mai confortabil în cazurile de utilizare în care oamenii supervizează ceea ce produce inteligența artificială. În toate țările, ei se așteaptă ca AI să facă știrile mai ieftine (+29 diferență netă) și mai actualizate (+16), dar mai puțin transparente (-8), mai puțin precise (-8) și mai puțin demne de încredere (-18).
Diferența netă între proporția care cred că AI generativă va face știri mai mult sau mai puțin relevante pentru fiecare categorie
37 – media pieței
AI_3_news_qualities. În general, credeți că știrile produse în mare parte de inteligența artificială, deși cu o anumită supraveghere umană, sunt probabil mai mult sau mai puțin din fiecare dintre următoarele, în comparație cu știrile produse în întregime de un jurnalist uman? Bază: Eșantion total pe 31 de piețe = 54.638. Notă: Întrebare neutilizată în Bulgaria, Chile, Columbia, Croația, Grecia, Ungaria, Indonezia, Kenya, Malaysia, Mexic, Maroc, Nigeria, România, Peru, Filipine, Serbia, Singapore, Slovacia, Taiwan, Thailanda, Turcia.
Aceste date pot produce un oarecare confort pentru organizațiile de știri care speră că AI ar putea crește valoarea știrilor generate de jurnaliști reali. În acest scop, descoperim că brandurile de știri de încredere, inclusiv brandurile de știri de serviciu public din multe țări, sunt încă destinația principală a celor care spun că le folosesc atunci când vor să verifice dacă ceva este adevărat sau fals online, alături de sursele oficiale (guvernamentale). Acest lucru este valabil pentru toate grupele de vârstă, deși persoanele mai tinere sunt relativ mai predispuse decât grupurile mai în vârstă să folosească rețelele de socializare pentru a verifica informațiile, precum și chatbot-urile AI.
Alte cinci idei din raportul din acest an
1. Încrederea în presă rămâne stabilă. Încrederea generală în presă (40%) a rămas stabilă pentru al treilea an consecutiv, chiar dacă este încă cu patru puncte mai mică decât era la apogeul pandemiei. Finlanda și Nigeria au cele mai ridicate niveluri de încredere generală (67% și, respectiv, 68%), în timp ce Grecia (22%) și Ungaria (22%) au cele mai scăzute niveluri. Respondenții la sondajul nostru au arătat clar că cel mai bun mod pentru organizațiile de știri de a crește încrederea ar fi să crească acuratețea, transparența și articolele de presă originale, reducând în același timp ceea ce mulți consideră a fi o prezentare părtinitoare a realității.
2. Mai mulți oameni ca niciodată evită știrile. Pe toate piețele, patru din zece (40%) spun că evită uneori sau adesea știrile – în creștere de la 29% în 2017 – și cea mai mare cifră, pe întreg eșantionul, pe care am înregistrat-o vreodată. Mulți dintre cei care evită informațiile de presă (39%) spun că știrile au un efect negativ asupra stării lor de spirit, în timp ce alții (31%) spun că sunt epuizați de cantitatea de informație sau cred că există prea multă informație despre războaie și conflicte (30%) sau despre politica națională (29%).
3. Majoritatea oamenilor nu sunt pregătiți să plătească pentru știri. Pe măsură ce editorii caută să diversifice fluxurile de venituri, ei continuă și eforturile de a dezvolta zona de abonamente digitale. Proporția celor care plătesc pentru orice informație online rămâne stabilă la 18%, pe un eșantion de 20 de țări mai bogate – majoritatea audiențelor fiind încă mulțumite cu ceea ce primesc gratuit. Norvegia (42%) și Suedia (31%) au cea mai mare procent de plătitori, în timp ce o cincime (20%) plătesc pentru informație în Statele Unite. În schimb, doar 7% plătesc pentru presă online în Grecia și Serbia și doar 6% în Croația.
4. Podcasturile de știri prosperă în rândul publicului mai tânăr. Sondajul nostru arată, de asemenea, importanța podcastingului de știri pentru a ajunge la un public mai tânăr și mai bine educat. Statele Unite au avut printre cele mai mari proporții (15%) care au accesat unul sau mai multe podcasturi în ultima săptămână, multe dintre acestea fiind acum filmate și distribuite prin intermediul platformelor video precum YouTube și TikTok. În schimb, multe piețe de podcasturi din nordul Europei rămân dominate de radiodifuzorii publici sau de marile companii media tradiționale și au fost mai lente în adoptarea versiunilor video.
5. Dileme legate de alertele de știri. Aproximativ o cincime dintre respondenți (21%) din toate țările folosesc notificările mobile ca poartă de acces către aplicațiile sau site-urile web ale editorilor. Dar mulți alții spun că evită aceste alerte pentru că editorii trimit prea multe alerte sau alertele nu sunt suficient de relevante. Câteva branduri de știri de încredere, inclusiv organizațiile de știri din mass-media publică, par să beneficieze disproporționat de alertele mobile, ajutând la dezvoltarea unor obiceiuri de utilizare și la creșterea frecvenței de utilizare.
Metodologie
Toate cifrele, dacă nu se specifică altfel, provin de la YouGov Plc. Sondajul a fost realizat în 48 de piețe de media: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Croația, Danemarca, Elveția, Filipine, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Hong Kong, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Kenya, Malaysia, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Nigeria, Norvegia, Olanda, Peru, Polonia, Portugalia, Serbia, Singapore, Slovacia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ungaria și România. Dimensiunea totală a eșantionului a fost de 97.055 de adulți, cu aproximativ 2.000 de persoane pentru fiecare piață.
Munca de teren a fost întreprinsă la sfârșitul lunii ianuarie/începutul lunii februarie 2025. Sondajul a fost realizat online. Datele au fost ponderate în funcție de țintele stabilite pentru vârstă, sex și regiune (alături de educație și înclinații politice, acolo unde a fost posibil), pentru a reflecta totalul populației. Eșantionul reflectă în mare măsură populația care are acces la internet în fiecare țară.
Datele din India, Kenya, Nigeria și Africa de Sud sunt reprezentative pentru tinerii vorbitori de limbă engleză și nu pentru populația națională, deoarece nu este posibil să ajungi la alte grupuri într-un mod reprezentativ folosind un sondaj online. Sondajul a fost realizat în mare parte în limba engleză pe aceste piețe și limitat la vârste cuprinse între 18 și 50 de ani în Kenya și Nigeria. Constatările nu ar trebui considerate reprezentative la nivel național în aceste țări.
Utilizarea unei abordări de eșantionare non-probabilistică înseamnă că nu este posibilă calcularea unei „marje de eroare” convenționale pentru datele individuale. Cu toate acestea, diferențele de +/- 2 puncte procentuale sau mai puțin pentru fiecare țară sunt foarte puțin probabil să fie semnificative din punct de vedere statistic și ar trebui interpretate cu un grad foarte ridicat de prudență.
Mai multe informații despre Digital News Report 2025
Cercetarea și raportul pot fi găsite și pe site-ul nostru, www.digitalnewsreport.org, din 17 iunie, alături de pachete de slide-uri, diagrame și tabele de date brute, cu o licență care încurajează reutilizarea. O descriere mai completă a metodologiei este disponibilă, de asemenea, împreună cu chestionarul complet. Printre susținătorii raportului din acest an se numără sponsorul principal Google News Initiative, precum și BBC News, Code for Africa, Ofcom, Irish Coimisiún na Meán, Autoritatea Media Olandeză (CvdM), Fundația de Cercetare a Industriei Media din Finlanda, Fundația Fritt Ord din Norvegia, Fundația de Presă din Coreea, Edelman UK, NHK (Japonia), Ringier International, Agenția de știri Reuters, YouTube, precum și sponsorii noștri academici de la Institutul Leibniz pentru Cercetare Media/Institutul Hans Bredow, Universitatea din Navarra, Spania, Universitatea din Canberra, Centre d’études sur les médias, Quebec, Canada și Universitatea Roskilde, Danemarca. Fundación Gabo continuă să sprijine traducerea raportului în spaniolă.
Despre Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului
Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului este dedicat explorării viitorului jurnalismului la nivel mondial. Institutul primește finanțare de bază de la Fundația Thomson Reuters și are sediul în Departamentul de Politică și Relații Internaționale de la Universitatea din Oxford. Vezi http://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/
Despre autori
Nic Newman. Autor principal, cercetător asociat senior la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford și consultant în media digitală.
Dr. Amy Ross Arguedas. Autor. Cercetător pentru presa digitală la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. A lucrat intens pe probleme legate de încrederea în mass-media și anterior a fost jurnalist pentru La Nación din Costa Rica.
Dr. Craig T. Robertson. Autor, cercetător la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, ale cărui interese includ tendințele în consumul de știri, încrederea și percepțiile publicului despre presă și impactul tehnologiei asupra industriei de știri.
Prof. Rasmus Kleis Nielsen. Autor. Prof. Rasmus Kleis Nielsen este profesor la Departamentul de Comunicare al Universității din Copenhaga și cercetător asociat senior la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului.
Dr. Richard Fletcher. Autor, director de cercetare la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. Este un specialist în date și sondaje interesat în primul rând de tendințele globale în consumul de informație digitală.
Despre YouGov
YouGov este o agenție internațională de cercetare de piață și pionier al cercetării de piață prin metode online. YouGov are un panel de peste 30 de milioane de oameni din întreaga lume, inclusiv peste 3 milioane din Marea Britanie reprezentând toate vârstele, grupurile socio-economice și alte tipuri demografice.
Despre Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
FJSC este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, fiind recunoscută pe plan național și internațional drept un spațiu al formării profesionale, pentru domeniul științe ale comunicării, la cele mai înalte standarde. Universitatea din București este o instituţie de excelenţă atât în educaţie, cât și în cercetare.
Prof. univ. Raluca Radu. Autorul paginii despre România în Digital News Report, începând cu ediția din 2017. Profesor în științele comunicării al Departamentului de Jurnalism din Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Interesele sale de cercetare și de predare sunt legate de economia mass-media, deontologia comunicării publice, sistemul mass-media și audiențele digitale.
Despre PRESShub
Un proiect inițiat de Freedom House România, PRESShub este o platformă de exprimare liberă a ziariștilor din presa centrală și locală, ziariști care aleg să se pună în serviciul public, promovând excelența în jurnalism.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
