Grupurile de prietenie din Parlamentul României sunt pe hârtie instrumente importante ale parlamentarilor în consolidarea relațiilor externe ale României cu alte state. În realitate, activitatea acestor grupuri este aproape inexistentă, nemonitorizată și fără impact pentru diplomația românească.
În Parlamentul României există în actuala legislatură 101 de grupuri de prietenie. Acestea au rolul de a construi relații bilaterale între parlamentarii români și parlamentarii altor state, cu care România urmărește să aibă relații privilegiate.
Grupurile variază, de la state cruciale pentru arhitectura diplomatică românească, precum Marea Britanie, Franța sau grupul Pro-America (grup separat înființat la cererea fostului premier PSD Marcel Ciolacu), până la state unde relațiile sunt limitate, precum Venezuela, Turkmenistan sau Cuba.
Deputații sunt tăcuți cu privire la activitatea lor în grupurile de prietenie
PRESShub a contactat 19 deputați, președinți și vicepreședinți de grupuri de prietenie cu alte state în Parlamentul României, pentru a solicita informații despre activitatea lor în aceste grupuri și cum efortul lor a ajutat la îmbunătățirea relațiilor bilaterale ale României. Deputații au fost aleși astfel încât să reprezinte proporțional numărul total al fiecărui partid parlamentar, iar grupurile au fost selectate aleatoriu.
Lista deputaților contactați de PRESShub este următoarea:
| Nume | Partid | Funcție și Grup de prietenie |
|---|---|---|
| Kolcsár Anquetil-Károly | UDMR | Președinte – Turkmenistan |
| Gurlui Silviu | AUR | Președinte – Republica Franceză (Adunarea Națională) |
| Octavian Adrian Echert | USR | Vicepreședinte – Republica Federală Germania |
| Petre-Florin Manole | PSD | Președinte – India |
| Enachi Raisa | SOS | Președinte – Republica Islamică Iran |
| Alexandru Muraru | PNL | Vicepreședinte – Japonia |
| Trif Bogdan Gheorghe | PSD | Vicepreședinte – Regatul Unit |
| Călin-Florin Groza | Neafiliat (fost POT) | Președinte – Siria |
| Balan Ioan | PNL | Vicepreședinte – Ucraina |
| Mariana Vârgă | Neafiliată (fostă SOS) | Președinte – Republica Bolivariană a Venezuelei |
| Seres Dénes | UDMR | Vicepreședinte – Turcia |
| Vulpoi Dorel | AUR | Vicepreședinte – Sri Lanka |
| Ștefan Ovidiu Popa | PSD | Președinte – Republica Italiană |
| Diana Stoica | USR | Vicepreședinte – Republica Guineea |
| Robert-Ionatan Sighiartău | PNL | Președinte – Republica Coreea |
| Mihai-Viorel Fifor | PSD | Vicepreședinte – Austria |
| Cîrligea Florin Eugen | AUR | Președinte – Georgia |
| Radu-Marin Moisin | PNL | Vicepreședinte – Republica Elenă |
| Antonio-Gabi Popescu | AUR | Vicepreședinte – Republica Kârgâză |
Până la scrierea articolului, doar Diana Stoica și Călin-Florin Groza au răspuns solicitării de a comunica activitatea lor în grupurile de prietenie.
Diana Stoica, deputată USR și vicepreședintă a grupului de prietenie cu Republica Guinea, a răspuns pentru PRESShub că până în prezent nu a existat „nici un proiect, inițiativă sau întâlnire în cadrul acestui grup de prietenie.” Mai mult de atât, deputata a spus că nici măcar nu l-a cunoscut pe președintele grupului, Csillag Andrei (deputat POT).
România nu are până la această oră o ambasadă în Republica Guineea și cu excepția legăturile pe care Nicolae Ceaușescu le-a întreținut înainte de 1989, România nu are relații bilaterale cu țara africană.
În plus, se pune întrebarea care este relevanța anumitor grupuri de prietenie cu state cu care România nu are relații foarte dezvoltate, precum Guinea, Zimbabwe sau Turkmenistan. Motivul este că „aceste grupuri rămân acolo doar pentru că sunt parte a aparatului birocratic.”, după cum spune Marius Ghincea, politolog și cercetător postdoctoral la universitatea elvețiană ETH Zurich.
„Cât ele există și nu strică și, în general, atunci când formezi un grup de prietenie, să-l dizolvi sau să-l desființezi, semnalizează ceva negativ cu privire la relațiile birocratice sau bilaterale între cele două state, pentru că, dacă l-ai dizolva, ar duce la anumite tensiuni diplomatice potențiale”,mai spune Ghincea.
Un fost deputat POT, cel mai activ dintre parlamentarii contactați
Călin-Florin Groza este deputat ales pe listele POT la primul său mandat și neafiliat din mai 2025, când a părăsit grupul parlamentar. El este președintele grupului de prietenie cu Republica Siria, Republica Bangladesh și Republica Sudan. Groza este de fapt membru în nu mai puțin de 10 grupuri de prietenie, unde ocupă diferite poziții.
La solicitarea PRESShub, Groza a transmis activitatea sa din grupul de prietenie cu Siria și Bangladesh, dar și cea din grupurile pentru Ucraina și Etiopia, unde ocupă doar funcția de membru.
Spre deosebire de activitatea deputatei USR, Groza a avut o agendă plină. Deputatul a organizat o întâlnire oficială cu reprezentanții Ambasadei Republicii Arabe Siriene în România și o întâlnire oficială la Parlamentul României cu Ambasadoarea Republicii Bangladesh, Shahnaz Gazi. Groza a mai participat la evenimentul Black Sea Security Forum în Odesa, dedicat provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și a fost primit de ambasadoarea Iulia Pataki la Ambasada României din Addis Abeba și a participat la un festival cultural etiopian.
Impactul acestor inițiative nu poate fi cuantificat cu exactitate, dar cel puțin au existat, cum nu se poate spune în cazul altor deputați care au ales să nu comunice.
Aceste grupuri de prietenie reprezintă doar un instrument din multitudinea pe care Parlamentul le deține pentru a construi relații bilaterale în întreaga lume. Mai există Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară a NATO, Adunarea Uniunii Interparlamentare, fiecare cu grade diferite de importanță. De pildă, recent în iunie a avut loc Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei la București.
Citește și: Putin, Modi și Erdoğan, la discuții cu Xi în China
Grupurile de prietenie nu trebuie neglijate, așa cum pare că sunt tratate de aleșii României.
„Grupurile de prietenie au un rol important în arhitectura diplomației parlamentare prin faptul că în general sunt cu țări cu care România vrea să aibă o formă de relații privilegiate”, spune Ghincea, însă în realitate nu aduc beneficii reale, pentru că “parlamentarii se folosesc de aceste grupuri pentru a merge în diverse călătorii în străinătate”, fără să aibă „rezultate în sensul atingerii unor obiective de politică externă.”
Un instrument cu potențial mare pentru diplomația României, dar ignorat, pentru că „nu există o voință politică în această direcție”. Ghincea mai adăugă că în plus „nici nu avem parlamentari care să aibă foarte multă expertiză sau cunoștință despre ce implică diplomația parlamentară și care ar putea să fie beneficiile acestea.”
Activitatea grupurilor de prietenie este practic inexistentă pe site-ul Parlamentului României. Există o singură pagină care monitorizează activitatea interparlamentară, care până în prezent a înregistrat 3 vizite la adunări din Lillestrøm, Roma sau Tașkent ale parlamentarilor români.
„Diplomația parlamentară joacă un rol important în promovarea obiectivelor și viziunii de politică externă stabilite de președinte și de Ministerul de Externe”, mai spune Ghincea.
Opinia publică este obișnuită cu paradigma în care președintele este singurul responsabil de politica externă a României, uneori ajutat de prim ministru sau ministrul de externe. Realitatea este că „nu este doar treaba președinților, este treaba tuturor instituțiilor statului de a duce în execuție, de a duce la îndeplinire viziunea agreată la nivel central”, adaugă politologul de la ETH Zürich.
În opinia lui Ghincea, Parlamentul României poate contribui prin 3 moduri la politica externă: (1) alocarea de resurse diplomației oficiale, prin Ministerul de Externe, (2) interacțiunea cu omologi din parlamentele statelor partenere și (3) angrenarea parlamentarilor români în formatele multilaterale.
„Ține totul de voință politică.”, încheie Marius Ghincea. Aparatul birocratic există deja prin instituționalizarea acestor grupuri de prietenie, dar rămâne la latitudinea fiecărui parlamentar în ce măsură se implică.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Inquam Photos / George Călin)
