Dispută în Sănătate: sindicaliștii contrazic afirmațiile premierului despre sporuri și bugetele spitalelor

Data:

Membrii sindicatului Federația „Solidaritate Sanitară” au contestat, printr-un comunicat de presă, retorica premierului Ilie Bolojan cu privire la situația din Sănătate, transmite Agerpres.

În cadrul unei conferințe de presă difuzată vineri, primul ministru a declarat că angajații din spitalele publice au salarii și sporuri peste medie, fapt care afectează capacitatea spitalelor de a achiziționa medicamente. Premierul acuză, astfel, că unele spitale ar exista doar pentru a face angajări.

„În zona de sănătate, avem multe spitale în care peste 90% din buget este dedicat salariilor. Cât mai rămâne pentru medicamente, pentru a combate infecțiile nosocomiale, dotări, analize și alte lucruri care țin de calitatea serviciilor medicale. Ne-am dus pe toate sporurile la nivelul maxim, constatăm că am dus norma de personal la nivelul minim ca să avem cât mai mulți angajați și, mai rău, nu avem servicii. Însă avem cheltuieli de personal, aici trebuie intervenit pentru că acest tip de spitale nu sunt pentru pacienți, ci pentru angajați”.

Afirmația sa a venit în timpul discuției despre reduceri bugetare, relatează HotNews.

Contraargumentele sindicaliștilor

Sindicaliștii dezaprobă aceste afirmații susținând că:

  • Un procent de 64% din bugetele spitalelor reprezintă costurile salariale, sub media europeană.
  • Spitalele publice au un deficit de personal de 20%.
  • Toate sporurile de muncă ale angajaților din spitalele de stat se calculează la nivelul salariilor din 2018. Astfel, majoritatea angajaților ar avea „sporul sub nivelul maxim de muncă”.

Efectivele personalului

Unul dintre principalele argumente aduse de premier este că spitalele au personale supradimensionate. Conform sindicaliștilor, situația este opusă, aceștia indicând un deficit de angajați în spitalele publice.

„La acest moment, spitalele publice din România funcționează cu un deficit de personal de 20%. Mai exact, lipsesc 53.463 de angajați.”

Ei au mai subliniat că numărul angajaților nu este raportat la normativul de personal, ci la numărul de posturi aprobate, care ar fi, de asemenea, considerabil redus.

„Este important de subliniat că acest deficit nu este calculat raportat la nivelul maxim al normativului de personal, ci la numărul de posturi aprobate, care este deja inferior normativului.”

Sunt salariile „gaura neagră” a bugetului spitalelor?

O altă parte a argumentului primului ministru a constat în consumul de finațe pentru salariile angajaților. Ilie Bolojan susține că cheltuielile salariale reprezintă peste 90% din bugetul „multor spitale”. Iar acest fapt ar duce la împiedicarea achiziției de medicamente.

Sindicaliștii susțin, însă, că, deși salariile reprezintă un rpocent majoritar din cheltuieli, acesta este de doar 64%, sub media europeană.

În perioada ianuarie 2025 – octombrie 2025 (spre exemplu), cheltuielile salariale în spitalele publice au reprezentat 64% din totalul cheltuielilor.

Acest procent este semnificativ sub media statelor din Uniunea Europeană.

Chestiunea sporurilor

Premierul Ilie Bolojan a declarat că sporurile sunt acordate la nivel maxim, în timp ce volumul de muncă ar fi la nivel minim.

Sindicaliștii susțin, însă, că afirmația lui Bolojan neglijează realitatea acordării sporurilor, care sunt acordate la nivelul salariilor din 2018 și, chiar și atunci, erau la un nivel minim.

„Dacă raportăm sporurile pentru condițiile de muncă la salariile de bază din 2018 (așa cum, în mod greșit, se întâmplă acum), constatăm că aproximativ 80% dintre angajații din sănătate aveau sporurile pentru condiții de muncă la nivelul minim. Sporurile sunt plătite acum exact cu aceleași sume ca în anul 2018.

Reamintim că suntem în anul 2025, perioadă în care salariul real a scăzut cu peste 60% din cauza inflației, ceea ce agravează și mai mult situația.”

Aceștia au mai indicat faptul că sporurile acordate angajaților adiacenți serviciilor medicale la jumătate de nivelul legal.

„Toate sporurile pentru asigurarea continuității serviciilor medicale (turele de noapte, gărzile, lucrul în zilele nelucrătoare) se situează sub jumătate din nivelul lor legal”

Citește și: Opt din zece tineri din generaţia Z sunt îngrijoraţi de costul ridicat al vieţii și simt nesiguranţă şi anxietate în privința viitorului lor (studiu)

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Vlad Mamulă
Vlad Mamulă
Vlad Mamulă, licențiat în Istorie (Relații Internaționale), masterand în Științe Politice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img
spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Foști angajați ai Securității deghizați în magistrați

În ultimii ani, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității...

Minor de 13 ani dispărut în Prahova — căutat de familie și autorități

Un minor în vârstă de 13 ani din localitatea...

ANAF continuă demersurile împotriva lui Klaus Iohannis, în ciuda deciziei Tribunalului Sibiu

Șeful ANAF, Adrian Nica, a declarat pentru Antena 3...

„Incursiune vizuală în istoria TNB” – o seară dedicată patrimoniului teatral românesc

Institutul Național al Patrimoniului (INP) organizează, în parteneriat cu...