Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, a lansat un avertisment cu privire la izolarea instituției pe care o conduce. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, șeful parchetului anticorupție a reclamat „incapacitatea” instituțiilor de control ale statului – precum Curtea de Conturi, ANPC sau corpurile de control ministeriale – de a furniza materie primă pentru dosare penale. Cifrele prezentate de Voineag sunt alarmante și descriu un sistem administrativ care pare să fi încetat să mai colaboreze cu justiția penală.
Cifrele izolării: Doar 2% din dosare vin de la instituțiile statului
Potrivit bilanțului preliminar prezentat de Marius Voineag, anul 2024 a marcat un minim istoric al colaborării interinstituționale. „Ei ne sesizează, vă spun în 2024, că vorbim de ANPC, vorbim de Curtea de Conturi, vorbim de toate instituțiile cu atribuții de control, în 39 de cazuri. Noi la nivelul anului 2024 am avut 1.888 de cazuri noi înregistrate. Vă dați seama ce cotă mică este sub noi”, a declarat Voineag.
Practic, instituțiile statului, care au departamente întregi de audit și control, au contribuit cu doar aproximativ 2% la volumul de muncă al DNA. Restul dosarelor s-au bazat pe plângeri ale cetățenilor, anchete jurnalistice și autosesizări. Pentru anul 2025, situația s-a îmbunătățit ușor, ajungându-se la 78-79 de sesizări, cu o mențiune specială pentru ANAF, care a început să trimită mai multe cazuri. Totuși, numărul rămâne „insignifiant”, potrivit șefului DNA.
Prăbușirea sesizărilor față de „Epoca de Aur” a DNA
Pentru a înțelege gravitatea situației reclamate este necesară o comparație cu mandatele predecesorilor săi, Laura Codruța Kovesi și Crin Bologa. Datele istorice arată o decuplare treptată a administrației de brațul penal al justiției.
1. Mandatul Kovesi (2013-2018) În perioada de vârf a activității DNA, instituțiile de control funcționau ca veritabili furnizori de probe. În rapoartele de activitate din anii 2015-2016, Curtea de Conturi și ANAF figurau cu sute de sesizări anuale. De exemplu, în 2015, Curtea de Conturi a trimis peste 60 de sesizări penale doar către structura centrală, multe vizând prejudicii de milioane de euro. Corpul de Control al Primului Ministru (în special în mandatul lui Dacian Cioloș) trimitea zeci de rapoarte complexe către DNA. Diferența: În acea perioadă, exista o presiune administrativă de a raporta frauda. Astăzi, cele 39 de sesizări din 2024 par o eroare statistică prin comparație.
2. Mandatul Bologa (2020-2023) În mandatul lui Crin Bologa, s-a observat o schimbare de paradigmă. Deși numărul dosarelor rămânea ridicat, calitatea și cantitatea sesizărilor instituționale au început să scadă. În bilanțul pe 2022, DNA se plângea deja că instituțiile publice preferă să trimită sesizări formale sau să evite complet implicarea, pe fondul instabilității politice și a modificărilor legislative. Totuși, chiar și în cei mai slabi ani ai mandatului Bologa, aportul instituțional depășea cota de avarie semnalată acum de Voineag, ajungând la aproximativ o sută de sesizări. Curtea de Conturi notează în Situația sesizărilor organelor de urmărire penală, 94 de sesizări trimise către organele de urmărire penală, în 2022.
3. Mandatul Voineag (2023- Prezent) Ceea ce descrie Marius Voineag – 39 de sesizări într-un an întreg de la toate instituțiile de control – sugerează fie o lipsă totală de eficiență a acestor corpuri de control, fie o decizie tacită de a nu mai „deranja” procurorii. „Când vorbim de lupta împotriva corupției, ea nu vizează doar DNA, ci toate instituțiile care au astfel de atribuții. Ele trebuie să vină către noi”, a punctat Voineag.
Legislativul și SRI, ceilalți factori cheie
Pe lângă lipsa de colaborare a instituțiilor, șeful DNA a indicat și instabilitatea legislativă ca factor major de vulnerabilitate. „Noi, la nivel de imagine publică, decontăm inclusiv soluțiile care s-au dat de către instanțele judecătorești în materia prescripției. (…) Legislativul trebuia să intervină în cele 45 de zile”, a explicat procurorul-șef.
Referitor la relația cu SRI, după recenta decizie CSAT care readuce serviciile în ecuația anticorupție, Voineag a confirmat existența unui flux de informații, dar a precizat că mecanismul nu este încă pe deplin operaționalizat legislativ. „Informații am primit în toată această perioadă, din 2023 (…). Dar decizia e la nivel strategic (…) și ulterior ar trebui operaționalizată, inclusiv cu modificări legislative, pentru că altfel e foarte greu să schimbăm niște decizii ale Curții Constituționale care ne țin într-o anumită paradigmă”, a conchis Marius Voineag.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
