Pe 7 octombrie 2023, soldați ai Hamas din Fâșia Gaza au intrat pe teritoriul Israelului. Aceștia au masacrat 1.200 de civili și au luat 251 de ostatici. Incidentul a fost momentul care a declanșat actualul conflict israeliano-palestinian.
În memoria victimelor atacului, mai multe comemorări au fost organizate pe întreg teritoriul țării. În locația unde s-a ținut Festivalul Muzical Nova, unde au fost uciși peste 300 de oameni (locul a devenit un cimitir), s-au adunat rudele victimelor, care au ținut un moment de reculegere la 6:29 am, momentul declanșării atacului, relatează The Guardian.
Victime, supraviețuitori și familii
Alon Musnikov este un student la drept de 28 de ani. Acesta a mers la festival alături de un grup de 10 oameni. Trei dintre ei au fost uciși.
„Trei dintre iubiții noștri prieteni au murit, din păcate, [la festival]. Iar astăzi […] la doi ani după incident […] tot nu ne vine să credem că s-a întâmplat.”
Cimitirul „Festivalului Nova” din Deșertul Negev este aproape de granița cu Fâșia Gaza, iar exploziile de peste frontieră pot fi auzite.
„Sincer, într-un fel, ne place. Evident, mi-ar plăcea ca războiul din Gaza să se termine, dar atâta timp cât nu se termină, nu vreau liniște” a declarat Sharabaany.
Femeia în vârstă de 57 de ani și-a pierdut fiica, Shiva (21 de ani). Aceasta a declarat că, mereu când vizitează cimitirul, se aud exploziile cauzate de bombardamentele israeliene în Gaza.
„ De ce să aibă [palestinienii] liniște? De ce să fie [viețile] lor liniștite?” a declarat aceasta pentru Times of Israel.
Reacția liderilor
Mai mulți lideri europeni și-au transmis mesajele de condamnare a atacului. Premierul Suediei, Ulf Kristersson a catalogat evenimentul drept „cea mai gravă crimă în masă împotriva evreilor de la Holocaust”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „O astfel de abominație nu trebuie să se mai repete vreodată.”
Chiar și opozanții vocali ai lui Netanyahu au transmis mesaje de condamnare. Pedro Sanchez, premierul Spaniei, a solicitat eliberarea ostaticilor. Totodată, el i-a cerut premierului Netanyahu să „oprească genocidul din Gaza”, relatează The Guardian.
Într-un discurs susținut la ONU, Ministra de Externe a României, Oana Țoiu a vorbit despre posibilitatea atingerii unei păci istorice cu ocazia aniversării atacului.
„Doi ani de lupte au provocat nenumărate victime în Israel și Gaza. Israelul merită și trebuie să trăiască în siguranță. Acest lucru va fi posibil numai dacă întreaga regiune va putea asigura securitatea populației sale.
Pentru aceasta, pacea trebuie să triumfe. Ostaticii trebuie să se întoarcă acasă, iar Hamas, autorii atacului din 7 octombrie, trebuie să dispară. Pentru prima dată, avem un plan concret propus de președintele Trump, care poate duce la un armistițiu, urmat de asistență umanitară pe scară largă și de o pace durabilă. Populația civilă din Gaza suferă. Antisemitismul este în creștere la nivel global. Lucrăm împreună pentru a sprijini securitatea Israelului, pentru a combate antisemitismul și, în același timp, pentru a contribui la un Orient Mijlociu pașnic și stabil.”
Întrebări fără răspuns
Frustrarea populației și mai ales a familiilor victimelor se revarsă și asupra autorităților. Într-un comunicat transmis pe canalul național israelian KAN, familiile au criticat răspunsul autorităților.
„Unde erau salvatorii? Unde era statul? Cum se face că se aflau de ore acolo, dar nu au salvat pe nimeni. Și iată că, după doi ani, nu avem răspunsuri”
Ei au adăugat că investigațiile care au urmat nu au făcut decât să „pună sare pe rană și să arunce nisip în ochii victimelor.
Urmări ale atacului
Ca urmare a atacului, Israelul a pornit o amplă campanie împotriva Hamas, care a rezultat în bombardarea amplă a Fâșiei Gaza. 67 000 de palestinieni au fost uciși, restul populației este supusă la ceea ce Națiunile Unite au desemnat drept „foamete antropogenă”.
Atacul a deschis un subiect destul de sensibil privind legitima apărare a Israelului, dar și istoricul regimului de la Ierusalim privind încălcările Dreptului Internațional, nerezolvarea chestiunii palestiniene și abuzurile comise de armata israeliană (IDF).
Deși Israelul s-a bucurat de un sprijin substanțial la începutul campaniei, au existat numeroase voci, mai ales din societatea civilă a națiunilor occidentale care au protestat împotriva acțiunilor israeliene din Gaza, pe care le-au desemnat drept genocidare. Asupra acestei terminologii au căzut, ulterior, de acord mai multe organizații internaționale, iar ONU chiar a acuzat Israelul de crime de război, în timp ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu.
Acești factori, precum rigiditatea lui Netanyahu și extinderea acțiunilor Israelului (care a bombardat Siria, Libanul, Yemenul, Iranul și Qatarul) au determinat Uniunea Europeană să urmărească o schimbare a politicii față de Ierusalim, fără să provoace un conflict cu Washingtonul, care se prezintă drept un susținător ferm al Israelului.
În ultima vreme, mai multe state au recunoscut statul Palestina, dar au subliniat că recunosc Autoritatea Palestiniană și nu Hamasul.
Un stat divizat intern
Din cei 251 de ostatici israelieni, doar 48 au rămas în captivitate, restul fiind eliberați, treptat, de cătr Hamas. Pentru eliberarea celor din urmă, însă, Hamas solicită un armistițiu și o soluție sustenabilă pentru Palestina. Până recent, premierul Netanyahu a refuzat să negocieze. Impasul și prelungirea implicită a războiului de către Ierusalim a generat o nemulțumire largă a populației față de regim. Săptămânal au loc manifestații împotriva lui Netanyahu, relatează Politico.
În acest context, societatea israeliană la doi ani de la atac este una extrem de divizată, între susținătorii guvernului Netanyahu și cei care i se opun.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
