Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) dezbate, marți, raportul Inspecției Judiciare (IJ) privind organizarea, comunicarea și managementul instanței de către Bogdan Pîrlog, procuror șef al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Printr-o hotărâre din iulie 2025, Secția pentru procurori a CSM a sesizat IJ după ce procurorul general al României, Alex Florența, a cerut revocarea procurorului Pîrlog din funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti. Florența invoca neregulile constatate în urma unui control la Parchetul condus de Pîrlog, referitor la modul de exercitare a atribuţiilor manageriale.
Dosarul de la IJ a ajuns la procurorii Iulian Păncescu și la Romulus Varga.
Verificările au dezvăluit că Pîrlog a intrat în conflict cu conducerea Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel și cu conducerea Secției militare a Parchetului General, dar la unitatea pe care o conduce nu au fost descoperite lucruri grave.
Control total din partea superiorilor
În urmă cu doi ani, procurorul șef al Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel a emis un ordin prin care toate dosarele de la parchetul condus de Pîrlog să fie verificate de unitatea superioară de parchet, în vederea preluării.
În special dosarele din Constanța și Tulcea trebuie analizate de superiorii lui Pîrlog, potrivit unui ordin din septembrie 2023 semnat de Paul Truică, fost procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel București. Cei doi inspectori judiciari au constatat că respectivul ordin nu a fost făcut public de Pîrlog. „Nu au fost identificate comunicări ale respectivului ordin către procurorii militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti”, se arată în raportul IJ.
Intrat în conflict cu Cătălin Strîmbei, Pîrlog i-a transmis acestuia că „nu există niciun raport de subordonare, nici pe linia ierarhică a Ministerului Public şi nici pe cea militară, între conducătorul unui parchet militar şi conducătorul unei secții din cadrul unui parchet ierarhic superior”.
Într-o altă adresă Pîrlog arată că „cu privire la atribuțiile procurorului militar şef al Secției parchetelor militare, în cuprinsul adresei se precizează că modul pur discreționar în care procurorul militar şef secţie înțelege să îşi exercite calitatea de ordonator de credite este străin unui management public responsabil, criticându-l că angajează cheltuieli voluptorii, precum deplasarea la conferințe în locații de lux împreună cu membrii personalului auxiliar a căror prezenţă nu poate fi justificată de specificul activități”.
Suport tehnic, nu decizional
Cu referire la procurorul militar şef al Secţiei parchetelor militare din carul P.Î.C.C.J., Adrian Cornel Nicolau, Pîrlog face precizarea că este doar ordonator terțiar de credite, ceea ce „nu îl transformă în vreun fel în conducător, comandant sau coordonator al parchetelor militare. El este un simplu prestator de servicii la dispoziția unităților de parchet cărora trebuie să le asigure suportul tehnic, nicidecum decizional”.
Pîrlog a trimis și o serie de adrese către principalele instituții din România pe care le înștiințează că nu se subordonează din punct de vedere juridic, dar nici administrativ procurorului general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, el fiind singurul care reprezintă Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Cu referire la procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, Cătălin Marius Strîmbei, Pîrlog spune despre acesta într-o adresă că „nu are nicio atribuție legală privind conducerea, organizarea, coordonarea sau controlul administrării celor 4 parchete militare de pe lângă tribunalele militare” şi nu are „nicio atribuție legală privind aprobarea, intermedierea, cenzurarea sau aprecierea privind legalitatea ori oportunitatea solicitărilor şi demersurilor de orice fel ale conducerii parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare, în numele unităților pe care le conduc, în relațiile de serviciu cu alte instituții şi autorităţi publice, inclusiv cu ordonatorul principal de credite”, se mai arată în raportul IJ.
Concluzii favorabile
Inspectorii judiciari mai consemnează că „în general, prim-procurorul militar Pîrlog Bogdan Ciprian şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțile prevăzute de lege şi regulamente, cât şi pe cele privind implementarea strategiilor naţionale şi secvențiale în domeniul justiției şi respectarea principiului distribuirii aleatorii şi al repartizării pe criterii obiective a cauzelor. în general, prim-procurorul militar Pîrlog Bogdan Ciprian şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțile prevăzute de lege şi regulamente, cât şi pe cele privind implementarea strategiilor naţionale şi secvențiale în domeniul justiției şi respectarea principiului distribuirii aleatorii şi al repartizării pe criterii obiective a cauzelor”, se mai arată în raportul IJ.
În acest timp, într-un alt dosar, judecătorii Mariana Constantinescu, Elena Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isăilă și Cristina Truțescu de la instanța supremă au decis sancționarea procurorului militar Bogdan Pîrlog cu „avertisment”. Ei au trecut peste decizia procurorilor din CSM care au respins o altă acțiune disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva președintelui asociației „Inițiativa pentru Justiție”.
Citește și: Cel mai mare angajator din zona Ineu ar urma să închidă fabrica de componente auto
Lider de sindicat sau procuror șef?
Pe 4 decembrie 2024, Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a decis să respingă acțiunea disciplinară împotriva lui Pîrlog. Din cuprinsul raportului rezultă că inspectorul judiciar Gheorghe Șpaiuc a cerut sancționarea lui Pîrlog deoarece a dat un interviu Hotnews.ro și că nu a precizat acolo că oferă interviul în calitate de președinte al asociației procurorilor, ci în calitate de procuror militar.
Șpaiuc a susținut în fața membrilor CSM că „pârâtul nu s-a limitat doar la colegii din cadrul Ministerului Public, dimpotrivă, a atacat inclusiv un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, un ministru al justiţiei, foşti procurori cu funcții de conducere din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală şi actuali, la data respectivă, membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul de interne şi alții”.
IJ a susținut că într-un interviu acordat la data de 16 iulie 2020 publicaţiei HotNews.ro, Pîrlog „a desconsiderat explicit şi în totalitate normele şi standardele de conduită impuse unui magistrat, denigrând în mod deliberat procurorul de caz din dosarul nr. 2122/DP/2019 al DIICOT – Structura Centrală, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie, procurorul şef al DIICOT, ministrul justiției şi un fost preşedinte al CSM”.
Citește și: Premierul Ilie Bolojan a amânat întâlnirea din Parlament de luni
ÎCCJ nu e de acord cu procurorii din CSM
Totul a pornit de la afirmațiile critice făcute de Pîrlog față de modul de instrumentare a dosarului „10 August” deschis de DIICOT, caz în care erau cercetați șefii Jandarmeriei care au ordonat intervenția brutală a forțelor de ordine în Piața Victoriei la data de 10 august 2018. „Pe actualul ministru al Justiției (Cătălin Predoiu, n. red.), noi l-am prins şi în cealaltă perioadă în care a condus ministerul. Să nu uităm că cea mai apropiată colaboratoare a sa şi fosta lui secretară de stat a fost Bica. Noi ştiam foarte clar ce fel de persoană este, caracterul lui, legăturile lui din justiție, apropierea de Savonea şi de persoanele apropiate acesteia. Deci, ne-am dat seama la momentul numirii lui că asaltul asupra justiţiei intră într-o nouă etapă, una mult mai insidioasă şi mai periculoasă.” Este declarația care a iritat cel mai mult IJ.
Secția pentru procurori a CSM a constatat că „un magistrat are dreptul la libera exprimare cu privire la sistemul de justiție, cu atât mai mult când magistratul reprezintă o asociație de magistraţi, în caz contrar orice critică expusă în spaţiul public ar putea atrage о sancţiune disciplinară ceea ce ar putea fi considerată o îngrădire a libertăţii de exprimare şi totodată, ar putea avea un efect descurajant asupra magistraţilor care doresc să îşi exprime opinii publice privind activitatea şi funcţionarea instituţiilor judiciare”.
Înalta Curte nu a fost de acord cu această abordare și a decis sancționarea lui Pîrlog în urmă cu o săptămână.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
