Piața de carte din România este în pragul colapsului, iar scumpirea cărților nu doar că nu oferă o soluție reală pentru deficitul bugetar, ci riscă să adâncească o criză culturală care se agravează de la an la an. Asociația Editorilor din România (AER) lansează un apel public către președintele Nicușor Dan și către premierul desemnat Ilie Bolojan, cerând măsuri urgente pentru a proteja cultura scrisă și pentru a opri declinul accelerat al consumului de lectură.
Potrivit editorilor, măsurile fiscale propuse pentru corectarea deficitului bugetar, în special cele care vor duce la creșterea prețurilor cărților, nu vor aduce niciun beneficiu real la bugetul statului, dar vor contribui la adâncirea analfabetismului funcțional, cu efecte grave asupra pieței muncii și asupra calității resursei umane. Avertismentul vine într-un moment în care întreaga industrie editorială se confruntă cu dificultăți majore.
Anul 2025 ar putea deveni, susțin reprezentanții AER, „cel mai negru din istoria recentă a culturii scrise”. Situația distribuitorilor de carte este elocventă: Diverta, unul dintre cei mai mari retaileri de carte din România, cu 21 de librării, este pe punctul de a intra în faliment, după două insolvențe succesive. Elefant.ro, fost lider în vânzările online de carte, se luptă să revină pe piață, iar librăriile independente dispar una câte una, presa de specialitate semnalând recent închiderea librăriei „La Două Bufnițe” din Timișoara.
Pe acest fond, dispariția treptată a bibliotecilor publice amplifică problema. Peste 8.300 de biblioteci au fost închise din 1990 până la finalul anului trecut, în lipsa unei strategii guvernamentale coerente. Deși Legea bibliotecilor prevede un minim de 50 de volume noi la 1.000 de locuitori, această obligație nu a fost respectată niciodată. Dacă ar fi aplicată, ar aduce anual în piață aproximativ 80 de milioane de euro, sumă care ar putea dubla volumul vânzărilor de carte.
Editorii atrag atenția și asupra faptului că legislația în domeniul culturii scrise este, în teorie, una favorabilă, dar statul român o ignoră constant. Legea 8/1996 privind drepturile de autor și Legea 186/2003 a culturii scrise rămân neaplicate, în timp ce în Europa se discută despre protejarea autorilor în fața amenințărilor generate de inteligența artificială.
În acest context, Consiliul Director al AER cere Guvernului să aplice măsurile prevăzute în Pactul pentru Lectură – un document lansat în februarie 2023 și depus la Administrația Prezidențială și la Palatul Victoria.
Acesta propune, printre altele, o campanie națională de promovare a cititului, reluarea programului de 100 de euro pentru profesori pentru achiziția de carte, extinderea acestuia la alte categorii sociale și susținerea logistică a distribuției de carte prin compensarea costurilor de livrare.
Totodată, Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023 include două programe – „Voucherul cultural pentru elevi” și „O carte pentru fiecare” – care, deși sunt menționate în actul normativ, nu au fost încă puse în aplicare. Editorii solicită activarea acestor inițiative, considerate esențiale pentru combaterea analfabetismului funcțional.
România se află deja pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de carte pe cap de locuitor. Orice nouă taxă aplicată industriei editoriale riscă să blocheze complet accesul la lectură pentru o mare parte a populației.
AER cere Guvernului să nu transforme cartea într-o victimă colaterală a politicilor de austeritate. Într-o țară în care cultura scrisă abia mai supraviețuiește, este nevoie de sprijin, nu de poveri suplimentare.
Citește și: Criza relației cu diaspora: semnele rupturii și pași spre refacere
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ InfoTimisoara)
