Un nou raport publicat de Science+, rețeaua regională de cercetare și inovare media, atrage atenția asupra creșterii dezinformării în Europa Centrală și de Est. Potrivit analizei realizate de echipa Narrative Break, fenomenele de manipulare informațională se diversifică și se amplifică, îmbrăcând forme hibride care combină emoționalul cu narative anti-știință, anti-refugiați și anti-instituții. Aceste mesaje circulă rapid, fiind propagate atât de surse periferice, cât și de canale mainstream.
În ciuda acestui context provocator, concluziile raportului indică un antidot eficient: jurnalismul construit pe empatie, transparență și conexiune cu realitatea trăită a publicului. Testele efectuate în prima parte a anului, alături de zeci de redacții partenere, au demonstrat că felul în care este spus un lucru – tonul, formatul, capacitatea de a emoționa – influențează receptarea informației mai mult decât conținutul factual, izolat.
Poveștile care reflectă viața oamenilor sporesc încrederea
Publicul are tendința să rezoneze mai bine cu relatările ancorate în experiențe umane decât cu explicații generale oferite de instituții sau experți. Exemple precum discriminarea romilor în școlile din Cehia sau mărturiile directe ale unor persoane afectate de crize recente au fost mult mai eficiente în reconstruirea încrederii decât materialele tehnice sau strict informative. Mesajul este clar: jurnalismul care ascultă și redă vocea comunităților devine mai relevant și mai convingător.
Formatul dictează impactul, mai ales în rândul tinerilor
Raportul remarcă diferențe clare de consum între generații. Utilizatorii mai tineri reacționează mai bine la formate vizuale scurte – clipuri de tip Reels, carusele explicative, infografice animate. Acestea sunt mai eficiente când combină un mesaj clar cu un fir narativ personal și un stil vizual adaptat platformei.
În același timp, publicul mai matur rămâne activ pe Facebook, unde preferă articole ilustrate cu grafice clare, povești legate de teme cotidiene – siguranța alimentară, corupția, identitatea națională – și materiale cu o structură informativă riguroasă. Acești utilizatori sunt adesea mai predispuși să comenteze sau să distribuie conținutul.
Transparența și interacțiunea – pași importanți spre consolidarea încrederii
Formatul interactiv joacă un rol tot mai important. Funcționalități precum sondajele, relatările din culise sau explicațiile despre procesul jurnalistic contribuie la percepția de transparență și deschidere. Astfel de materiale au avut ecou mai ales în rândul celor care se simt marginalizați sau excluși din conversațiile publice dominante.
Alfabetizarea media, un pilon în combaterea dezinformării
Educația media se conturează ca o linie strategică pe termen lung. Raportul evidențiază că acei utilizatori care cunosc mecanismele prin care informația poate fi distorsionată sunt mai bine pregătiți să detecteze și să respingă conținutul manipulator. În acest context, atelierele de instruire și dezvoltarea conceptului de „indexare a încrederii” – un instrument de identificare a conținutului care generează legături autentice cu publicul – devin esențiale.
În plus, autorii raportului aduc în prim-plan așa-numitele „povești unicorn”: materiale jurnalistice care reușesc să combine o audiență mare cu un grad ridicat de implicare. Acestea nu doar că devin virale, ci au capacitatea de a stimula reflecția și de a construi relații durabile cu cititorii.
Recomandări concrete pentru combaterea dezinformării
Raportul include și o serie de recomandări specifice adresate redacțiilor care doresc să-și adapteze conținutul în funcție de cele trei grupuri de public considerate a fi cele mai expuse la dezinformare în regiune.
📌 Pentru a consulta raportul complet „SCIENCE+ Tendințele Audienței”, accesați linkul
📌 Ediția completă a buletinului „Narrative Break” este disponibilă aici
(Sursa foto: Pixabay)
