Premierul ungar Viktor Orbán a declarat că țara sa a obținut o derogare de la sancțiunile Statelor Unite asupra energiei ruse, după o întâlnire la Casa Albă cu președintele Donald Trump — o decizie care va permite continuarea importurilor de petrol și gaze rusești în Ungaria și care confirmă relațiile strânse dintre cei doi lideri.
Orbán, un aliat de lungă durată al lui Trump, a fost vineri la Washington pentru a-l convinge pe președinte să permită Ungariei să continue importurile de energie din Rusia fără a fi vizată de sancțiunile impuse de administrația americană asupra combustibililor fosili ruși.
Un oficial de la Casa Albă, care a vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu era autorizat să facă declarații publice, a precizat că Ungaria va beneficia de o derogare pentru un an.
Ungaria se confruntă, de asemenea, cu presiuni puternice din partea Uniunii Europene pentru a-și reduce dependența de energia rusă, în condițiile în care majoritatea statelor membre au limitat sau au oprit complet importurile de petrol și gaze din Rusia.
Liderul naționalist ungar a descris accesul la energia rusă drept o chestiune „vitală” pentru țara sa fără ieșire la mare și a spus că a dorit să discute cu Trump „consecințele pentru poporul ungar” în cazul aplicării sancțiunilor.
În aprilie, în Ungaria au loc alegeri generale iar potrivit sondajelor, partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar rămâne favoritul clar în sondajele de opinie. O creștere a prețurilor la carburanți și nu numai pe perioada iernii este ultimul lucru de care ar avea nevoie Orban.
Citește și: Marea Britanie pregătește înăsprirea legislației privind imigrația, după modelul danez
Trump confirmă că ia în calcul o derogare pentru Ungaria privind sancțiunile pe energia rusă
Vorbind vineri, în timpul vizitei lui Viktor Orbán la Casa Albă, președintele Donald Trump a declarat că o derogare este în curs de analiză, deoarece „îi este foarte dificil [lui Orbán] să obțină petrol și gaze din alte surse”.
Declarația vine după ce Statele Unite au trecut, luna trecută, pe lista neagră două dintre cele mai mari companii petroliere rusești, Lukoil și Rosneft, amenințând cu sancțiuni pe oricine ar continua să cumpere de la acestea.
Ulterior, a devenit însă clar că președintele american a aprobat o derogare pentru Ungaria, valabilă un an — o decizie care pare să contrazică determinarea exprimată de Trump cu doar două săptămâni în urmă de a penaliza orice afacere cu companiile energetice ruse.
Ca parte a aranjamentului, Ungaria a acceptat să cumpere gaze naturale americane în valoare de câteva sute de milioane de dolari. Acordul riscă însă să stârnească nemulțumiri în mai multe capitale europene, unde de multă vreme este criticată atitudinea prietenoasă a Budapestei față de Moscova.
Citește și: De ce avem nevoie de „alarmă” în societate: despre trezirea din visul politic românesc
Bulgaria așteaptă și ea
Parlamentarii bulgari au adoptat vineri un nou proiect de lege care permite guvernului să numească un administrator pentru uriașa rafinărie Burgas, deținută de compania rusă Lukoil, oferindu-i acestuia puteri extinse pentru a prelua controlul operațional al instalației, a aproba vânzarea acesteia sau chiar a o naționaliza, dacă este necesar.
Bulgaria analizează și posibilitatea de a solicita o derogare de la noile sancțiuni impuse de Statele Unite celei mai mari companii petroliere private din Rusia, Lukoil.
Autoritățile bulgare se tem că măsurile ar putea provoca penurii grave de combustibil și o reacție populistă care ar destabiliza țara.
În Bulgaria, rafinăria Burgas – deținută de Lukoil – asigură până la 80% din necesarul de combustibil al țării. Complexul industrial are o importanță economică uriașă dar se pare că a jucat un rol activ și în eforturile Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale, impuse după invazia la scară largă din Ucraina.
Guvernul de la Sofia ar fi contactat Washingtonul pentru a afla care este parcursul birocratic al unei cereri oficiale de prelungire a termenului de aplicare a sancțiunilor, au declarat sursele citate sub protecția anonimatului.
Executivul bulgar se teme că măsurile ar putea determina băncile să își retragă sprijinul financiar pentru rafinărie, ceea ce ar opri producția și ar provoca penurii și proteste în toată țara. Oficialii susțin că o astfel de criză ar putea duce chiar la prăbușirea guvernului, consolidând poziția președintelui Rumen Radev — perceput de o parte a opiniei publice drept pro-rus și care a sugerat recent posibilitatea lansării unui nou partid politic.
România analizează o posibilă extindere a derogării privind sancțiunile pentru Lukoil
România – unde Lukoil deține rafinăria Petrotel din Ploiești – nu a luat încă o decizie oficială, însă Bucureștiul ia în considerare solicitarea unei „extinderi a derogării de la sancțiuni”, în timp ce elaborează propriul răspuns, a declarat pentru Politico un înalt oficial guvernamental, sub protecția anonimatului. Naționalizarea este privită drept „o ultimă opțiune”, a adăugat acesta.
Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat însă pentru Politico că România este „pregătită din punct de vedere operațional pentru orice scenariu”. Planul guvernului va urmări „să mențină activitatea economică a României, dar în același timp să oprească finanțarea Federației Ruse”, a subliniat el.
Departamentul Trezoreriei SUA – care trebuie să aprobe orice vânzare – și Comisia Europeană au refuzat să comenteze, precizează Politico.
Moldova se uită la singurul său aeroport internațional
După ce traderul international Gunvor și-a retras oferta de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil, tranzacție descurajată de Statelor Unite, ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că autoritățile au făcut o ofertă să cumpere singurul depozit de alimentare cu kerosen al Aeroportului Internațional „Eugen Doga” – Chișinău.
Este deținut de Lukoil, la fel ca peste 100 de benzinării. Tot Lukoil, cea mai mare companie energetică privată din Rusia, controlează cca. 20% din piața de retail din R. Moldova, din care 100% piața de kerosen si cca. 50% din cea de motorină. Este și furnizorul direct al multor instituții de stat, oferind prețurile cele mai mici.
Potrivit ministrului, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a respins, din motive de securitate, planul Lukoil de a-și vinde activele unei alte companii și a propus ca statul să intervină direct.
„Consiliul a înaintat o ofertă de achiziționare a depozitului Lukoil de la aeroport, pentru ca statul să preia infrastructura și resursele companiei. Data-limită pentru această ofertă este 17 noiembrie, având în vedere că, de la 21 noiembrie, Lukoil va fi în incapacitate de funcționare”, a explicat Dorin Junghietu, într-o postare pe Facebook.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO/EPA)
