După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a început să trateze infrastructura civilă ca parte a propriei arhitecturi de securitate. Modernizarea căilor ferate a devenit astfel o prioritate strategică, pentru a permite mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor între statele membre. În acest context, Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA) joacă un rol esențial: ea stabilește standardele tehnice comune care fac posibilă circulația transfrontalieră fără blocaje și coordonează integrarea cerințelor de „mobilitate militară” în proiectele de infrastructură civilă.
Totuși, o evaluare oficială a ERA scoate la iveală probleme structurale care frânează integrarea pieței feroviare europene: proceduri excesiv de complicate, resurse insuficiente, reguli naționale încă active și progrese lente în digitalizarea sistemului ERTMS.
Comisia Europeană a anunțat că, până în 2026, va propune o revizuire a Regulamentului ERA pentru a simplifica procesele și a întări rolul agenției.
În paralel, ERA contribuie la digitalizarea și securizarea cibernetică a transportului feroviar, devenind un actor strategic al autonomiei europene: garantează că infrastructura modernizată va sprijini atât economia verde, cât și apărarea colectivă a Europei.
Un semnal de alarmă
Raportul Comisiei Europene despre activitatea Agenției pentru Căile Ferate vorbește despre un sistem care funcționează, dar nu la nivelul așteptărilor.
sistem care funcționează, dar nu la nivelul așteptărilor.
Deși ERA și-a îndeplinit o mare parte din atribuțiile stabilite prin Pachetul Feroviar IV, evaluarea arată că performanța instituției rămâne sub ambițiile declarate ale Uniunii.
Mandatul ERA era menit să creeze o piață unică feroviară eficientă și interoperabilă, însă rezultatele obținute arată că progresul este inegal, iar barierele administrative și tehnice nu au fost complet înlăturate.
Printre concluzii se regăsește și faptul că autorizările sunt lente și costisitoare pentru operatori. Cea mai frecvent reclamată problemă este complexitatea procedurilor de autorizare și certificare a siguranței. Între 2019 și 2024, ERA a emis peste 7.500 de autorizații de vehicule și 450 de certificate unice de siguranță, dar operatorii au semnalat că durata și costurile nu s-au redus vizibil. Sistemul dual, care implică atât ERA, cât și autoritățile naționale, duce la dublări de controale și taxe diferite de la o țară la alta, exact ceea ce noul cadru legislativ trebuia să elimine.
Resurse si supra reglementare
ERA apare în raport ca o agenție europeană cu resurse limitate. Documentul subliniază că ERA are un mandat extins, dar un buget insuficient pentru a-l îndeplini. Cu doar 184 de angajați și un buget anual de aproximativ 30 de milioane de euro, agenția funcționează sub nivelul estimat inițial de Comisie. În consecință, o parte din personalul tehnic a fost redistribuit de la activitățile strategice – precum armonizarea standardelor, auditul autorităților naționale sau sprijinul pentru inovare – către sarcinile obligatorii de autorizare.
Printre problemele sesizate, regulile naționale care frânează piața unică feroviară rămân un obstacol major. Din cele peste 13.000 de norme tehnice existente în 2016, aproximativ 800 erau încă în vigoare în iunie 2024, iar unele contrazic legislația europeană. Aceste discrepanțe între statele membre generează incertitudine juridică pentru operatori și întârzie crearea unei rețele feroviare europene cu standarde unice de siguranță și performanță.
Comisia constată, de asemenea, că digitalizarea ERTMS rămâne o promisiune încă neîmplinită. Cea mai ambițioasă componentă a integrării feroviare, sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), avansează lent și neuniform. Până la jumătatea anului 2024, ERA a aprobat doar 19 proiecte de instalare a sistemului pe segmente de cale ferată, în timp ce alte 125 erau încă în evaluare. Lipsa unei implementări coordonate între statele membre întârzie obiectivul principal: posibilitatea ca trenurile europene să circule fără opriri la frontiere, pe o infrastructură digitală comună.
Soluții există
Comisia Europeană propune o revizuire legislativă a Regulamentului (UE) 2016/796, care stabilește funcționarea Agenției. Scopul este de a adapta instituția la noile cerințe ale pieței unice și la tranziția digitală a transportului feroviar. Noua versiune a regulamentului, planificată pentru 2026, ar urma să ofere agenției instrumente moderne, o capacitate sporită de acțiune și o structură administrativă mai flexibilă.
Printre măsurile-cheie se numără simplificarea proceselor administrative pentru autorizarea vehiculelor feroviare, prin interconectarea registrelor digitale europene (ERADIS, ERATV, RINF) într-o singură platformă informatică. De asemenea, Comisia propune majorarea bugetului și a personalului ERA pentru a asigura o supraveghere permanentă a autorităților naționale de siguranță (NSA) și o accelerare a implementării ERTMS. Un alt element esențial este introducerea unui sistem european unificat de raportare a incidentelor, după modelul celui utilizat în aviație civilă, pentru a crește transparența și prevenția în domeniul siguranței feroviare.
În perspectivă, Bruxelles intenționează să consolideze poziția ERA ca autoritate unică de certificare pentru trenurile care circulă în mai multe state membre, reducând gradual competențele paralele ale autorităților naționale. Potrivit estimărilor Comisiei, aceste reforme ar putea reduce timpul mediu de autorizare cu până la 30% și ar genera economii de sute de milioane de euro pentru operatorii feroviari până în 2030.
Context si istorie
Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate, cu sediul la Valenciennes, a devenit în 2019 centrul tehnic al pieței feroviare europene, după ce a preluat de la statele membre competențe majore precum autorizarea vehiculelor, certificarea siguranței operatorilor și aprobarea proiectelor pentru sistemul ERTMS. În teorie, aceste atribuții ar trebui să garanteze circulația liberă și sigură a trenurilor în întreaga Uniune, însă evaluarea arată că nivelul de cooperare între autoritățile naționale rămâne inegal. În unele state, agențiile de siguranță colaborează eficient cu ERA, dar în altele, afectate de lipsa de personal sau de proceduri administrative greoaie, aplicarea uniformă a normelor europene este întârziată.
Raportul Comisiei menționează accidentul feroviar de la Tempi (Grecia, 2023), soldat cu 57 de morți, ca un exemplu tragic al consecințelor unei supravegheri insuficiente. Ancheta a evidențiat lacunele sistemului național de siguranță și absența unui mecanism european care să monitorizeze în mod constant implementarea regulilor comune. În document, Comisia citează recomandarea oficială 2025-RL01-013 din raportul autorității elene de investigație a accidentului, care cere instituirea unui cadru european permanent de monitorizare a siguranței feroviare. Acest episod a devenit un punct de cotitură pentru Comisie, care insistă acum ca ERA să primească resurse și competențe suplimentare pentru audituri periodice și analiză integrată a datelor privind siguranța.
România și ERA
România se numără printre cele 18 state membre care colaborează direct cu ERA, prin intermediul Autorității de Siguranță Feroviară Române (ASFR), însă progresele în modernizarea sistemului feroviar european rămân limitate. Implementarea sistemului ERTMS pe principalele coridoare feroviare europene care traversează România, precum Curtici–Brașov–Constanța și Giurgiu–București–Suceava, se desfășoară într-un ritm gradual, potrivit datelor disponibile la nivel european. Conform evaluării Comisiei Europene, cooperarea cu Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA) contribuie la integrarea tehnică a rețelei românești în piața unică și facilitează accesul operatorilor la infrastructura europeană interoperabilă. Documentul notează însă că resursele limitate ale agenției și evoluția neuniformă a implementării ERTMS în statele membre pot influența indirect termenele și coordonarea proiectelor feroviare susținute prin programe europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Coeziune.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
