Europenii cer o UE mai unită și mai puternică în fața amenințărilor globale. Românii au încredere in instituțiile europene, nu în cele autohtone

Data:

Îngrijorările legate de securitate domină agenda publică în Europa, iar așteptările față de Uniunea Europeană cresc pe fondul tensiunilor geopolitice. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat pe 4 februarie și prezentat de Parlamentul European, nouă din zece cetățeni ai UE cred că statele membre ar trebui să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale, iar o majoritate își dorește o Uniune cu o voce mai puternică pe scena internațională. În România, datele arată un amestec de pesimism față de viitorul global și regional, dar și un nivel ridicat de încredere în instituțiile europene, în contrast puternic cu neîncrederea față de instituțiile naționale.

Eurobarometru: unde se situeaza România în raport cu restul UE?

Majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați de probleme de securitate și siguranță, iar nouă din zece sunt de părere că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față amenințărilor globale și își doresc ca blocul comunitar să aibă o voce mai puternică, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Parlamentul European, care însoțește rezultatul Eurobarometrului dat publicității pe 4 februarie.

În privința României, 39% dintre cetățeni sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 38% sunt pesimiști în privința viitorului UE și 38% sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor, dar 72% sunt optimiști cand vine vorba de viitorul lor si al familiilor lor (76% la nivel european).

Când vine însă vorba de problemele pe care ar trebui să se concentreze UE în viitor, pentru a-si consolida poziția în lume, apar două diferențe interesante între media europeană și români: pe lângă apărare și securitate, românii văd siguranța alimentară drept un domeniu important 31% , fată de numai 21% în UE, de fapt al doilea ca importantă după securitate. La fel, migrația/demografia (22% vs 17%) și capitolul extinderea UE și relațiile cu vecinii (12% vs 7%) sunt priorități mai înalte pentru români decât pentru media europeană.

Pe fondul numeroaselor provocări, cetățenii europeni doresc ca Uniunea Europeană să își intensifice eforturile, se mai arată în comunicatul Parlamentului European care însoțește datele statistice.

Sondajul a fost realizat de agenția de cercetare Verian, în perioada 6–30 noiembrie 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. În total, au fost realizate 26.453 de interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Astfel, 66% dintre cetățeni vor ca UE să participe la menținerea siguranței colective, subliniind rolul protector al UE în contextul politic actual. Comparativ, 47% dintre români își doresc același lucru din partea UE.

Cetățenii consideră totodată că unitatea este esențială: 89% dintre respondenți (76% dintre români) declară că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite, iar 73% (70% dintre români) sunt de acord că Uniunea are nevoie de mai multe resurse pentru a face față provocărilor globale actuale. În opinia cetățenilor, pentru a-și consolida poziția în lume, UE ar trebui să se concentreze în principal pe securitate și apărare (40%; 34% dintre români), pe competitivitate, economie și industrie (32%; 29% dintre români) și pe independența energetică (29%; 26% dintre români).

‘Tensiunile geopolitice modelează sentimentul de securitate zilnic al europenilor. Cetățenii se așteaptă ca Uniunea Europeană să protejeze, să fie pregătită și să acționeze unită. Exact aceste aspecte trebuie oferite de o Europă mai puternică și mai asertivă. Europa este cel mai puternic scut al nostru’, afirmă președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată în comunicat.

Citește și: Mai puțini europeni în frig, dar decalajele persistă: peste 9% din populația UE nu își poate încălzi locuința

Românii au încredere în instituțiile europene, nu în cele naționale

O majoritate relativă are o opinie favorabilă față de UE (49%, -3 puncte procentuale), cu doar 17% având o opinie negativă.
În același timp, 38% dintre respondenți au o opinie pozitivă despre Parlamentul European (doar 20% au o opinie negativă). În România , opinia pozitivă trece de 40%, în creștere față de sondajul precedent.
Cu toate acestea, numai 49% din romani consideră apartenența țării la UE drept un lucru pozitiv, față de 62% media europeană, care a crescut cu 2 puncte procentuale comparativ cu februarie/martie 2024, când această întrebare a fost adresată ultima dată.

Când vine vorba însă de instituțiile interne, imaginea se schimbă radical: numai 11% din romani au încredere in parlamentul de la București, artă un sondaj INSCOP, dat publicității tot pe 4 februarie.

Pe primul loc al încrederii rămâne biserica, urmată de armată și poliție: Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research (ediția a VII-a, realizată în perioada 12–15 ianuarie), 63,9% dintre români declară că au „destul de multă” și „foarte multă” încredere în Biserică. Urmează armata cu 6 1,8% încredere si politia cu putin peste 50%.

„Dincolo de procentul de 63,9%, datele socio-demografice relevă, însă, o falie profundă, care spune multe despre România de azi”, comentează autorii sodajului INSCOP.

„ Încrederea ridicată în Biserică este concentrată mai ales în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Pentru aceste categorii, Biserica funcționează nu doar ca instituție religioasă, ci ca o „ancoră” socială în fața schimbărilor rapide din societatea modernă. În special în mediul rural, Biserica rămâne un reper identitar și comunitar, fiind legată de tradiție și de un sentiment de continuitate într-o lume percepută ca din ce în ce mai imprevizibilă.

La polul opus, datele arată că au cea mai scăzută încredere în Biserică: votanții USR, persoanele cu vârste între 30 și 45 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din marile orașe. Este vorba despre segmente de populație mai expuse la valori secularizate și la modele occidentale de separare strictă între stat, societate și religie. Pentru aceste categorii, Biserica este adesea percepută ca prea apropiată de politic, prea puțin transparentă sau insuficient adaptată la realitățile moderne.”

(FOTO: Inquam Photos / George Călin)

Citește și: Supraviețuirea industrială a Europei – adevărată temă a Reuniunii informale a liderilor UE

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu, fost redactor coordontor la Europa Liberă din 1987, când postul de radio mai avea sediul la München, în Germania. După sistarea emisiunilor pentru România, a rămas în redacția Europei Libere pentru Republica Moldova și ulterior a colaborat cu postul public Teleradio Moldova, ca editor de știri externe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Curtea de Conturi: Nereguli grave în administrarea investițiilor RA-APPS

Curtea de Conturi a României a constatat deficiențe majore...

România s-a împrumutat în 2024 mai mult decât Arabia Saudită: 2026, an crucial pentru deficit

România s-a împrumutat, în 2024, mai mult decât Arabia...

Amenzi de 4,4 milioane de lei după verificări la „iazuri” transformate în balastiere

Iazuri piscicole pe hârtie, balastiere în realitate. Aceasta pare...