„Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare (Ormuz, n.r.) să contribuie la asigurarea faptului că acolo nu se întâmplă nimic rău. Dacă nu va exista un răspuns sau dacă răspunsul va fi negativ, cred că ar fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a declarat din nou președintele american Donald Trump, reluând, într-un interviu cu FT amenințările la adresa aliaților.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene, reuniți luni la Bruxelles, au decis însă să nu extindă mandatul micii misiuni navale europene din Marea Roșie. Propunerea de a modifica mandatul Operation Aspides pentru a contribui la securizarea Strâmtoarea Ormuz a stârnit puțin entuziasm în rândul statelor membre, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
„În discuțiile noastre a existat o dorință clară de a consolida această operațiune, dar, deocamdată, nu există apetit pentru schimbarea mandatului”, a spus Kallas.
Miniștrii europeni au precizat că au nevoie de mai multe clarificări privind obiectivele militare ale Statele Unite și ale Israel în războiul din regiune. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că aliații europeni ai Washingtonului doresc să înțeleagă „obiectivele strategice” ale lui Trump: „Care este planul?”
Și Grecia, care găzduiește comandamentul operațiunii Aspides, a anunțat luni că nu va participa la operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz.
Între timp, Israel a anunțat luni că a lansat „un val de lovituri la scară largă” care vizează infrastructura din Teheran, Shiraz și Tabriz. Totodată a extins ofensiva în sudul Libanului, împotriva Hezbollah, atacând și obiective din Beirut.
La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a respins posibilitatea unei participări militare a Germaniei la protejarea petrolierelor din Strâmtoarea Ormuz și a criticat în termeni duri poziția președintelui american Donald Trump.
„NATO este o alianță defensivă, nu una ofensivă” , a declarat liderul german în cadrul unei întâlniri la Berlin cu premierul olandez Rob Jetten. „Îmi doresc să ne tratăm unii pe alții în cadrul alianței cu respectul necesar”, a adăugat Merz, subliniind că războiul cu Iranul „nu este o chestiune a NATO”.
Și ministrul german de Externe, Johann Wadephul, precum și ministrul Apărării, Boris Pistorius, au reiterat că NATO nu are competență în acest conflict.
Citește și: Londra și Berlinul se opun implicării NATO în conflictul SUA–Israel cu Iranul
Care ar putea fi consecințele pentru NATO
Președintele american amenință aliații NATO, dar practic, ce ar putea face dacă aceștia refuză orice sprijin în războiul din Iran, pornit de Statele Unite împreună cu Israelul, și care s-a transformat repede într-un conflict regional, cu impact economic fulgerător în toată lumea?
În guvernul de la Berlin se speculează că administrația Trump ar putea face două lucruri: să ridice și mai multe din sancțiunile impuse Rusiei, pentru invazia din 2022 din Ucraina. Pentru moment a ridicat interdicțiile asupra comercializării petrolului rusesc aflat deja pe mare, asta după ce a permis din nou Indiei să cumpere țiței din Rusia. Totul, temporar.
Și să blocheze și ultimele forme de sprijin militar pentru Ucraina. Deși în acest moment Uniunea Europeană oferă peste 90% din sprijinul financiar și militar de care are nevoie Kievul, multe din armele de care are nevoie sunt cumpărate de europeni din Statele Unite. Aceste tranzacții ar putea fi blocate de administrație, sub pretextul că are nevoie de ele pentru conflictul din Orientul Mijlociu.
Concomitent, Ungaria face presiuni asupra UE să ușureze sancțiunile asupra exporturilor de îngrășăminte din Belarus și Rusia, produs care se scumpește, la fel ca și motorina, în prag de primăvară.
La Moscova se deschide șampania
Potrivit fostului ambasador german la Moscova, Rüdiger von Fritsch, Rusia este, până în prezent, principalul beneficiar economic al războiului din Orientul Mijlociu. De la începutul atacurilor împotriva Iranului, Moscova ar fi câștigat aproximativ șase miliarde de dolari suplimentar — echivalentul a trei până la cinci procente din bugetul anual de război al Rusiei.
Fritsch estimează că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc ar putea aduce Moscovei „câteva miliarde de dolari”, iar declarațiile recente ale lui Donald Trump despre NATO ar putea oferi Rusiei „un posibil avantaj strategic”. „La Kremlin vor pocni dopurile de șampanie”, a spus el.
Critici la adresa relaxării sancțiunilor au venit și din partea cancelarului german Friedrich Merz, care, în timpul unei vizite la Andøya, în Norvegia, a declarat: „Să relaxăm sancțiunile acum, indiferent din ce motiv, considerăm că este greșit”.
Merz a precizat că liderii G7 au discutat subiectul într-o videoconferință miercuri, la care a participat și Donald Trump. „A existat o opinie foarte clară din partea a șase membri ai G7 că acesta nu este semnalul potrivit”, a adăugat cancelarul.
Noile tensiuni intre Uniunea Europeană și administrație Trump, implicând acum și NATO, sunt încă un motiv de bucurie pentru Moscova, care are numai de profitat de pe urma unei eventuale slăbiri a relației transatlantice, șubrezită deja de „momentul Groenlanda” și pretențiile teritoriale ale președintelui american asupra unei regiuni aparținând unui vechi aliat din Alianță, Danemarca. O Europă forțată să se distanțeze de Statele Unite ar putea fi tentantă pentru ambițiile expansioniste ale Rusiei, dincolo de Ucraina, avertiza recent și cunoscuta jurnalistă americană Anne Applebaum într-o discuție la Universitatea de Vest de la Timișoara.
(Sursa foto: European Union)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
