Plecând de la cazul particular al fiicei fostului deputat Radu Cristescu care a fost detașată „viceconsul” în New York după ce a „muncit” o lună la Primăria Sector 4, fapt dezvăluit de publicația Snoop, am întrebat Ministerul Afacerilor Externe câți angajați are instituția, câți dintre ei sunt detașați sau delegați de la alte instituții, lista acestor persoane, precum și instituțiile de la care au fost delegate/detașate la MAE.
Ministerul ne-a răspuns că numărul maxim de posturi este de 2.728, exclusiv demnitarii, cabinetul ministrului, cabinetele secretarilor de stat și cabinetul subsecretarului de stat. Dintre acestea, 1.061 de posturi sunt în Centrala MAE.
În exterior, numărul maxim de posturi prevăzut este de 1.667.
În prezent, în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) sunt 2.104 salariați (în Centrala și în Serviciul exterior). Posturi ocupate.
Dintre aceștia, 296 salariați sunt detașați în minister. Adică 14% dintre angajații ministerului provin din alte instituții și astfel au evitat susținerea unui concurs.
Citește și: Salinitate de peste 18 ori mai mare decât limita admisă, pe Târnava Mică, la Blaj
Primăriile, pepiniere de diplomați
De unde provin aceștia? Din cele mai neașteptate locuri, toate instituții de stat.
Astfel, cel puțin 28 de funcționari din diverse primării din țară au ajuns în Ministerul de Externe. Vorbim de Primăria Budești, jud. Călărași, Primăria Capitalei – Biblioteca Metropolitană București, Primăria Chiajna, jud.Ilfov, Primăria comunei Filipești, județul Bacău, Primăria comunei Florești, jud. Cluj, Podenii Noi, jud. Prahova, Rojiște, jud. Dolj, Tuzla, jud. Constanța, Chinteni, jud. Cluj, Ion Roată, jud. Ialomița, Optași-Măgura, jud. Olt, Reghiu, jud. Vrancea, Primăria comunei Sânmartin, jud. Bihor, Vurpăr, jud. Sibiu, Drobeta Turnu Severin, Primăria Mun. București, Primăria Piatra-Neamț, Primăria Buzău, Mangalia, Buftea, Pantelimon -Ilfov, Șimleul Silvaniei, jud. Sălaj, Primăria Sector 1, Primăria Sector 6, Sector 3, Primăria Vidra din Ilfov, Hidițelu de Sus din județul Bihor, Mireșu Mare din Maramureș și Năvodari din județul Constanța.
Detașarea este cea mai facilă metodă de a ocupa un post fără concurs. Piloșii se angajează pe un post de consilier la o primărie oarecare din țară, apoi sunt detașați la Ministerul de Externe, viceconsul la New York, de exemplu, așa cum a făcut Tamila Cristescu, fiica fostului deputat PSD Radu Cristescu, caz tratat pe larg de publicația Snoop.ro.
Un alt caz de detașare fulgerătoare despre care a scris Presshub este cel al unei judecătoare pensionate care a ajuns consul la Bonn. După ce a ieșit la pensie, Nicoleta Nolden s-a angajat consilier al unui deputat, apoi de la Camera Deputaților s-a detașat la Inspecția Judiciară și de la Inspecție la MAE, unde a fost trimisă consul al României la Bonn, Germania.
Citește și: De ce energia electrică va fi scumpă? Pentru că ANRE-ul nu își face treaba!
Diplomați produși de RAAPPS
Alți funcționari „parașutați” la MAE provin de la Administrarea Fondului pentru Mediu, de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, de la Oficiul de Stat pentru Invenții si Mărci, de la RAAPPS -SAIFI, de la Romsilva, de la Senat, chiar de la Școala gimnazială nr.1, comuna Avram Iancu din Bihor, de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, de la secretariatul General al Guvernului, de la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA).
Alți detașați la minister și deveniți „diplomați” peste noapte provin din Televiziunea Română, de la Societatea Română de Radiodifuziune, de la Spitalul Clinic de Obstretică și Ginecologie Iași, de la Sport Club Municipal Râmnicu Vâlcea, de la Servicul de Pază și Protecție (SPP), de la Școala Generală Ion Heliade Rădulescu din București, de la Teatrul Metropolis, de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, de la Universitățile „Al. I. Cuza” din Iași, „Babeș Bolyai” din Cluj, „Ștefan cel Mare” din Suceava, „Universitatea de Vest” din Timișoara, Universitatea de „Științe Agronomice și Medicină Veterinară” din București, Universitatea București și din Universitatea Politehnică din București.
Interpretare suspectă a legii
În ceea ce privește numele acestor persoane, Ministerul de Externe a refuzat să ni le pună la dispoziție și a interpretat abuziv o prevedere a unui regulament european, în condițiile în care toți cei 296 de detașați au statut de funcționar public.
MAE susține că „numele pot fi comunicate numai în baza consimțământului acestora, potrivit art. 6, lit. a), din Regulamentul UE nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor). Menționăm că articolul 6 stabilește condițiile de legalitate cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Totodată, menționăm că activitatea de ”prelucrare” reprezintă inclusiv divulgarea, diseminarea sau punerea la dispoziție a unor date cu caracter personal”, susține MAE.
Articolul 6 lit. a respectivului Regulament care are titlul „legalitatea prelucrării” spune că „Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:(a) persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice”. Cum au ajuns juriștii ministerului la concluzia că „prelucrare” a datelor cu caracter personal înseamnă același lucru cu punerea la dispoziția mass-media a numelor acestor funcționari plătiți din fonduri publice este o enigmă.
Citește și: Dosarul morții lui Rareș Ion. Tudor Duma (Maru) și ”Pika”, trimiși în judecată de DIICOT
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
