O parte dintre judecătorii de la Curtea de Apel București (CAB) nu mai verifică măsurile preventive din unele dosare penale și inculpații scapă de interdicțiile impuse de procurori. Doi cămătari, un violator de copii și un traficant internațional de droguri au scăpat de măsurile preventive sub pretextul grevei magistraților. Anchetatorii, pentru a nu deranja CAB, spun că nu pot să verifice dacă termenul de verificare a controlului judiciar a expirat în propriile dosare.
Potrivit surselor PRESShub, sub pretextul protestului magistraților, se fac presiuni pentru ca unii judecători CAB să nu participe la anumite procese care au ca obiect „verificarea măsurilor preventive”. Vorbim de obligația de a verifica controlul judiciar și măsurile asigurătorii, precum popririle sau sechestrele din dosare penale în care sunt judecați indivizi extrem de periculoși.
În urma refuzului de a judeca, a încetat măsura controlului judiciar în mai multe cauze extrem de sensibile.
Această lipsă de acțiune din partea judecătorilor este de o gravitate fără precedent și se impune intervenția de urgență a procurorilor desemnați de la Parchetul General care să-i întrebe pe acești judecători de ce și-au permis asemenea grozăvii. Chiar președinta instanței supreme, Lia Savonea, a susținut recent că „independenţa judecătorului nu poate constitui un paravan pentru abateri grave de la lege”. Potrivit legii, refuzul de a verifica măsurile preventive în cadrul proceselor penale se încadrează la favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu, faptele fiind cât se poate de clare.
Interdicții anulate
Astfel, pe 6 iunie 2025, Tribunalul București condamna un traficant internațional de droguri la o pedeapsă de 7 ani și 9 luni închisoare și refuza confiscarea extinsă de la acesta a patru apartamente și a unui autoturism de lux, despre care procurorii susțin că ar fi obținute din vânzarea de droguri.
Potrivit portalului instanțelor de judecată, măsura controlului judiciar în acest caz a expirat pe 21 septembrie. Traficantul nu avea voie să părăsească țara, să nu se apropie și să nu vorbească cu un martor din dosar, interdicții care au fost ridicate prin refuzul instanței de a verifica în termen de 60 de zile măsurile preventive.
Pe 1 septembrie, dosarul a fost suspendat de Curtea de Apel București de judecătoarea Adina Radu, candidată pentru un post de judecător la instanța supremă.
Violator fără frontiere
Pe 13 iunie 2025, Tribunalul Buftea condamna, în primă instanță, la 9 ani și 3 luni închisoare pe un individ sub acuzația de viol în formă continuată săvârșit asupra unui minor. Ultima verificare a controlului judiciar a avut loc pe 17 iulie. Termenul legal de 60 de zile a expirat pe 14 septembrie 2025. În cadrul controlului judiciar violatorul avea interdicția de a părăsi țara, de a comunica ori de a se apropia de persoana vătămată și de o martoră din dosar. Toate aceste măsuri nu mai sunt valabile acum.
Toate obligațiile aferente măsurii controlului judiciar au expirat, inculpatul poate părăsi liniștit țara și poate contacta atât victima cât și martora din dosar. Cazul a fost suspendat de judecătoarea Andreea Vernea. Tot ea a admis contestația în anulare formulată de Mihai Bizu, afaceristul care a încercat să-și înece soția în jacuzzi și care a fost eliberat la 3 zile de la condamnarea definitivă.
Șoferul beat și cămătarii cinstiți
Un alt dosar este cel cu numărul 12908/94/2025, unde un conducător auto cu permisul anulat a fost prins băut la volan și condamnat la 1 an și 5 luni închisoare cu executare. În cazul său, măsura controlului judiciar a expirat pe 7 septembrie 2025.
În dosarul 1668/94/2025 al Judecătoriei Buftea, în care au fost condamnați la fond doi cămătari la pedepse de 3 ani și 3 luni cu executare și 1 an și 3 luni cu suspendare, controlul judiciar a acestora a expirat pe 1 septembrie 2025, iar CAB a refuzat să verifice măsurile asiguratorii.
În cazul acestora, Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) are în păstrare, în vederea confiscării speciale, mai multe bijuterii, 110.000 de lei și 52.000 de euro.
Ce spune legea
Potrivit Codului de procedură penală, în cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii, instanţa verifică, din oficiu, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă mai există motivele care au determinat luarea măsurii controlului judiciar.
Controlul judiciar poate presupune interdicția de a părăsi țara sau o localitate, obligativitatea de a purta o brățară electronică de supraveghere, să nu se apropie de victimă, să nu exercite profesia, să se prezinte la politie ori de câte ori este chemat etc.
Începând cu 27 august, judecătorii de la Curtea de Apel București sunt într-un fel de pseudo-grevă, nemulțumiți de legea pensiilor speciale și intră să judece doar anumite dosare, fără a fi clar definite cauzele. Potrivit unui comunicat din 26 august, dosarele în care intră judecătorii de drepturi și libertăți privesc „funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală”.
Acesta soluţionează, teoretic, cererile, plângerile sau contestaţiile care privesc măsuri preventive, măsuri asigurătorii sau autorizează acte precum percheziţii, utilizarea metodelor de supraveghere etc.
În timp ce judecătorii de la Tribunalul București au spus clar în comunicatul din 26 august că „au hotărât ca următoarele cauze să fie exceptate de la aplicarea formei de protest: verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive şi asiguratorii”, CAB a evitat să menționeze acest lucru în propriul comunicat.
Procurori care nu deranjează judecători
Am întrebat procurorii de la DIICOT, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de la DNA dacă în timpul protestului magistraților a încetat măsura preventivă a controlului judiciar în dosarele lor și judecate de Curtea de Apel București.
DIICOT, instituție condusă de procuroarea Alina Albu și numită în funcție de fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu, ne-a transmis că, „potrivit art. 2 lit.b, din legea 544/2001 informatia de interes public este definită ca fiind „orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice”. În consecintă, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a furniza informații care există deja, într-o formă detinută de instituție, fără a implica operațiuni suplimentare de creare, corelare sau prelucrare de date. Întrucât informațiile solicitate de dvs. nu sunt disponibile într-o formă preexistentă, centralizată sau sintetizată în cadrul instituției noastre, ne aflăm în imposibilitatea de a da curs cererii”.
Un răspuns similar am primit din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) București, instituție condusă de procurorul Florin Mircea Popa. „Cu referire la informațiile solicitate, acestea implică formularea unui punct de vedere, fapt ce excede noțiunii de informație de interes public astfel cum este definită de art 2, lit b din legea 544/2001. Pentru considerentele expuse, vă informăm că nu putem da curs solicitării dumneavoastră”, se arată în răspunsul PCA București.
DNA încă nu a răspuns, vom publica punctul lor de vedere imediat ce ne va fi transmis.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
