Într-un interviu acordat 2eu.brussels, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, avertizează că propunerea inițială a Comisiei de a comasa fondurile agricole și de coeziune ar fi afectat grav fermierii români și administrațiile locale. Eurodeputatul anunță însă câștiguri importante obținute în negocieri: reintroducerea unui pilon dedicat dezvoltării rurale și o creștere fără precedent a bugetului european pentru apărare, care consolidează securitatea României în contextul războiului din regiune.
„Lucrul rău pentru România în propunerea Comisiei este următorul: a propus comasarea politicii agricole comune și a politicii de coeziune într-un singur fond… astfel încât nu ar mai fi existat predictibilitate pentru fermieri. Fermierii și beneficiarii din fondurile de coeziune, administrațiile publice locale ar fi trebuit să concureze unii împotriva celorlalți pe aceleași fonduri europene”, a declarat Mureșan.
Europarlamentarul a detaliat că această „naționalizare” a deciziei ar fi permis guvernelor să împartă banii discreționar, fără reguli europene clare, ceea ce ar fi creat dezavantaje competitive majore pentru fermierii români față de cei din alte state membre. În urma negocierilor conduse de Parlament, s-a reușit reintroducerea unui pilon dedicat dezvoltării rurale, cu o alocare inițială de 50 de miliarde de euro.
Un punct pozitiv major identificat de Mureșan este creșterea masivă a fondurilor pentru apărare, în contextul războiului de la graniță.
„Lucrurile bune sunt în primul rând că securitatea și apărarea devin priorități. În actualul buget aveam prevăzut doar 14 miliarde de euro… acum, apărarea va avea o alocare de peste 100 de miliarde de euro. Un lucru bun pentru România, e o contribuție la siguranța noastră națională”, a punctat liberalul.
În ceea ce privește politica de coeziune, Mureșan a subliniat că România trebuie să fie pragmatică pentru a convinge țările contributoare nete să mențină finanțarea. Soluția propusă este orientarea fondurilor către proiecte cu dublă utilitate, civilă și militară.
„Dacă vom încerca să folosim fondurile din coeziune doar pentru iluminat public, canalizare și apă, nu vom reuși să convingem… Va trebui să o aliniem cu noile obiective ale Uniunii pe competitivitate și securitate. Adică să finanțăm proiecte cu întrebuințare duală, mobilitate militară, proiecte care întăresc securitatea cibernetică”, a explicat acesta.
Referitor la absorbția fondurilor și PNRR, Mureșan a lăudat decizia actualului guvern de a prioritiza fondurile nerambursabile și de a renunța la împrumuturile pentru proiecte nerealiste, amintind că România a închis exercițiul financiar precedent cu o rată de absorbție de aproape 98%, pierzând doar 700 de milioane de euro.
„E înțelept să ne absorbim toți banii gratis, nerambursabili… Prioritatea acum trebuie să fie să ne absorbim fondurile nerambursabile din PNRR și fondurile nerambursabile din coeziune, unde avem mulți bani de tras încă”, a conchis Siegfried Mureșan.
inte propunerea legislativă în decembrie 2023.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Siegfried Mureșan / Facebook)
