Raportul, care va fi publicat marți, 4 noiembrie, va fi și o ocazie pentru înalții oficiali europeni de a evoca ideea unei „Europe unite”. Marta Kos (foto), comisarul european pentru Extindere, a vorbit chiar despre perspectiva istorică a unei Uniuni Europene care „pentru prima dată, ar putea include toate țările de pe continent”.
Se așteaptă ca Albania și Muntenegru să fie apreciate drept cele mai avansate state pe drumul către aderarea la blocul comunitar, potrivit declarațiilor celor mai recente ale comisarului pentru Extindere dar si unor oficiali europeni citați de Politico.
În raport se vor regăsi și mesaje de încurajare pentru Ucraina și Republica Moldova, ale căror parcursuri spre aderare merg, pentru moment, „la pachet”. Ambele țări se află în faza de a deschide negocierile oficiale pe primele capitole de aderare.
R. Moldova are ca „program de țară” aderarea până în 2030 – un țel extrem de ambițios în sine, îngreunat și de Ungaria, care blochează în continuare deschiderea capitolelor de negociere pentru Kiev. „Ucrainenii fac o treabă impresionantă… În Moldova, credibilitatea ofertei europene a ajutat la respingerea influenței Rusiei”, a declarant recent Kos , făcând referire la seria alegerilor câștigate de forțele pro-UE.
Kos a subliniat că extinderea este „cel mai important instrument geopolitic al UE”, menit să arate că Bruxellesul „răspunde concret provocărilor cu care se confruntă Europa”. Potrivit acesteia, procesul de aderare reprezintă modul prin care Uniunea poate „contracara forțele care încearcă să ne destabilizeze”.
Muntenegru și Albania, cu o populație totală de puțin peste 3 milioane de locuitori, vor fi principalele beneficiare ale aprecierilor din raport. Muntenegru, cea mai avansată țară în procesul de aderare, ar putea deveni membru al UE până în 2027. Mai puțin favorabil va fi tonul față de Serbia, Bosnia-Herțegovina și Macedonia de Nord — în special față de Belgrad, relatează Politico.
Citește și: Premierul Ilie Bolojan a amânat întâlnirea din Parlament de luni
Extindere cu perioade de testare
Pentru Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, extinderea rămâne una dintre cele mai importante pârghii geopolitice — o barieră menită să țină sub control influența rusă în Ucraina și Moldova. Însă, în timp ce Comisia vrea să păstreze vie speranța țărilor candidate, statele membre rămân prudente, insistând ca doar țările „cu adevărat pregătite” să fie primite în clubul european.
La Bruxelles se vorbește deja despre posibilitatea redactării unui tratat de aderare, care ar putea introduce perioade de probă — de exemplu, suspendarea temporară a unor drepturi de vot în Consiliul UE, precum veto-ul pe politică externă.
„Principiul noii generații de tratate de aderare este acela al perioadelor de tranziție”, a explicat Kos. Prin aceste măsuri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să liniștească temerile statelor membre privind riscul ca noi runde de extindere să aducă în Uniune guverne autoritare de tipul celui de la Budapesta.
Nu ar fi prima dată: aderarea României și Bulgariei s-a făcut condiționat, cele două țări fiind ani de zile sub monitorizarea Uniunii Europene. S-a creat Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), prin care au fost urmărite (2007 – 2022) progresele celor două țări în domeniile reformei justiției, statului de drept și luptei împotriva corupției.
Raportul privind reformele interne necesare UE înaintea unei noi extinderi („pre-enlargement report”) a fost amânat cel puțin până la 19 noiembrie, potrivit unor diplomați europeni.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
